luni, 17 august 2009

MFP dă noi reglementări privind jocurile de noroc, fără a estima impactul financiar al acestora

Finanţele au realizat un proiect de hotărâre privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, însă Nota de fundamentare nu precizează care va fi impactul financiar
al noilor măsuri asupra bugetului, menţionându-le doar pe cele macro-economic, social şi asupra mediului de afaceri
.

Organizatorii de jocuri de noroc trebuie să deţină licenţă de organizare pentru fiecare activitate, precum şi autorizaţii de exploatare pentru fiecare mijloc de joc de noroc sau spaţiu de desfăşurare a activităţii de jocuri de noroc, potrivit proiectului de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

De asemenea, au fost prevăzute elemente de siguranţa împotriva contrafacerii formularelor de autorizaţii pentru exploatarea activităţilor din acest domeniu şi a fost introdusă noţiunea de exploatare directă. În proiect se mai arată că a fost creată posibilitatea asocierii între doi organizatori de jocuri de noroc şi au fost explicitate situaţiile ce pot interveni în urma efectuării plăţii taxelor prin bancă
de către organizatorul de joc de noroc.

Mijloacele de joc la nivelul întregii ţări vor fi monitorizate, potrivit documentului
, care detaliează, de alfel, condiţiile de autorizare specifice tuturor categoriilor de jocuri de noroc, mijloacele de joc, condiţiile de funcţionare ale spaţiilor de joc etc.

Moody's a pus sub supraveghere cu perspectivă negativă ratingurile unor bănci din Suedia şi Norvegia

Agenţia de evaluare financiară Moody's a plasat miercuri sub monitorizare cu perspectivă negativă ratingurile a patru bănci din Suedia şi a şase bănci din Norvegia, ca urmare a expunerii majore la zona baltică, a anunţat agenţia de rating.

Moody's a plasat miercuri sub supraveghere pentru o posibilă coborâre ratingurile de putere financiară (BFSR) şi ratingurile pentru creditele
şi depozitele pe termen lung a patru bănci şi instituţii financiare
din Suedia.

Instituţiile financiare ale căror ratinguri au fost puse sub supraveghere în Suedia sunt Nordea Bank AB, Svenska Handelsbanken AB, Landshypotek AB şi Volvofinans Bank AB.

Împreună cu Nordea Bank AB, Moody's va revizui pentru o posibilă coborâre şi ratingurile pe termen lung şi de putere financiară ale subsidiarelor Nordea din Danemarca, Norvegia şi Finlanda.

În plus
, ratingurile depozitelor pe termen scurt ale băncilor Landshypotek AB şi Volvofinans Bank AB au fost puse sub supraveghere pentru o posibilă retrogradare.

Agenţia de rating a mai precizat că toate ratingurile Swedbank AB, ale subsidiarei suedeze Swedbank Mortgage şi ale subsidiarei baltice Swedbank AS, din Estonia, rămân sub revizuire cu perspectivă negativă, unde au fost plasate pe 27 aprilie.

Moody's a mai plasat sub monitorizare pentru o posibilă coborâre ratingurile a şase bănci norvegiene: DnB NOR Bank ASA, Nordea Bank Norge ASA, SpareBank 1 SMN, SpareBank 1 SR-Bank, Sparebanken Vest şi Sparebanken Oest.

Moody's estimează că va încheia revizuirea ratingurilor în următoarele săptămâni.

Decizia Moody's a fost luată în contextul în care agenţia se aşteaptă ca activele băncilor suedeze şi norvegiene să se deterioreze masiv în următoarele trimestre. Acest lucru ar duce la pierderi mai mari din credite
decât se estima iniţial, accentuând presiunile asupra profitabilităţii şi capitalizării.

Emisiunea de obligaţiuni lansată de Gazprom a fost suprasubscrisă, în ciuda randamentelor reduse

Grupul rusesc Gazprom a colectat miercuri capital în valoare de 1,3 miliarde dolari şi 850 milioane euro, printr-o emisiune de obligaţiuni suprasubscrisă, în contextul în care apetitul pentru risc al investitorilor a dus la o reducere semnificativă a randamentelor, relatează Reuters.

Monopolul gazelor naturale din Rusia, şi compania cu cele mai mari datorii din ţară, a stabilit pentru obligaţiunile în dolari, cu scadenţa la cinci ani, un randament de 8,125%, în scădere de la nivelul iniţial de 8,5%.

Obligaţiunile în euro, emise pe o durată de cinci ani şi jumătate, au avut acelaşi randament, de 8,125%, în contextul în care nivelul iniţial era de 8,75%.

Analiştii susţin că afacerea Gazprom beneficiază de creşterea apetitului investitorilor occidentali pentru riscurile din pieţele emergente, şi de lipsa creditorilor ruşi din piaţă.

"Piaţa îşi revine, este un aflux enorm de capital către fondurile de investiţii, iar Gazprom este destul de bine poziţionată atât timp cât există cerere pentru activele ruseşti", a declarat Alexander Kudrin, analist în cadrul Troika Dialog.

O sursă bancară apropiată afacerii a declarat că valoarea ofertelor pentru emisiunea în dolari a depăşit 6 miliarde dolari.

Gazprom, ce are datorii estimate la peste 40 miliarde dolari excluzând Gazprombank, a efectuat peste 20 emisiuni de obligaţiuni.

Ultima emisiune de eurobonduri a avut loc în aprilie, când a plasat obligaţiuni pe zece ani, în valoare de 2,25 miliarde dolari, la un randament de 9,25%.

Spre deosebire de multe companii ruseşti, Gazprom nu a apelat în acest an la ajutoare guvernamentale, deşi Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a fost cel mai activ creditor al grupului începând din luna ianuarie.

Gazprom a împrumutat în prima jumătate a anului 11 miliarde dolari, dintre care peste 4,5 miliarde au provenit de la Sberbank.

Mulţi analişti au avertizat că grupul se va confrunta cu dificultăţi financiare la sfârşitul acestui an, când preţurile gazelor ating cel mai mic nivel, urmând tendinţa petrolului cu o întârziere de 6-9 luni.

Emisiunea de obligaţiuni lansată de Gazprom a fost suprasubscrisă, în ciuda randamentelor reduse

Grupul rusesc Gazprom a colectat miercuri capital în valoare de 1,3 miliarde dolari şi 850 milioane euro, printr-o emisiune de obligaţiuni suprasubscrisă, în contextul în care apetitul pentru risc al investitorilor a dus la o reducere semnificativă a randamentelor, relatează Reuters.

Monopolul gazelor naturale
din Rusia, şi compania cu cele mai mari datorii din ţară, a stabilit pentru obligaţiunile în dolari, cu scadenţa la cinci ani, un randament de 8,125%, în scădere de la nivelul iniţial de 8,5%.

Obligaţiunile în euro, emise pe o durată de cinci ani şi jumătate, au avut acelaşi randament, de 8,125%, în contextul în care nivelul iniţial era de 8,75%.

Analiştii susţin că afacerea Gazprom beneficiază de creşterea apetitului investitorilor occidentali pentru riscurile din pieţele emergente, şi de lipsa creditorilor ruşi din piaţă.

"Piaţa îşi revine, este un aflux enorm de capital către fondurile de investiţii, iar Gazprom este destul de bine poziţionată atât timp cât există cerere pentru activele ruseşti", a declarat Alexander Kudrin, analist în cadrul Troika Dialog.

O sursă bancară apropiată afacerii a declarat că valoarea ofertelor
pentru emisiunea în dolari a depăşit 6 miliarde dolari.

Gazprom, ce are datorii estimate la peste 40 miliarde dolari excluzând Gazprombank, a efectuat peste 20 emisiuni de obligaţiuni.

Ultima emisiune de eurobonduri a avut loc în aprilie, când a plasat obligaţiuni pe zece ani, în valoare de 2,25 miliarde dolari, la un randament de 9,25%.

Spre deosebire de multe companii
ruseşti, Gazprom nu a apelat în acest an la ajutoare guvernamentale, deşi Sberbank, cea mai mare bancă
din Rusia, a fost cel mai activ creditor al grupului începând din luna ianuarie.

Gazprom a împrumutat în prima jumătate a anului 11 miliarde dolari, dintre care peste 4,5 miliarde au provenit de la Sberbank.

Mulţi analişti au avertizat că grupul se va confrunta cu dificultăţi financiare
la sfârşitul acestui an, când preţurile gazelor ating cel mai mic nivel, urmând tendinţa petrolului cu o întârziere de 6-9 luni.

Putin ordonă băncii de stat Sberbank să continue creditarea, în ciuda împrumuturilor neperfomante

Premierul rus Vladimir Putin a cerut miercuri băncii de stat Sberbank să continue să acorde credite, chiar dacă cea mai mare bancă a ţării a raportat o creştere a împrumuturilor neperfomante, scrie Reuters.

Guvernul rus cere băncilor, în special celor controlate de stat, să contribuie la sprijinirea economiei, în contextul în care aceasta a fost afectată de recesiune. În schimb, industria bancară a primit miliarde de dolari din fondurile de stat pentru sprijinirea capitalurilor acestora, în condiţiile creşterii creditelor neperfomante.

"Bineînţeles că trebuie îmbunătăţită calitatea
creditelor, însă nici nu poţi să îţi închizi portofoliul de clienţi. Este foarte uşor să închizi cutia, dar este mult mai greu să lucrezi cu clienţii şi să înţelegi pe care te poţi baza", a spus Putin.

Declaraţiile oficialului au venit la scurt timp după ce banca şi-a publicat rezultatele pentru prima jumătate a anului, conform normelor ruseşti de contabilitate. Profitul băncii a scăzut cu 92% în termeni anuali, la 5,3 miliarde ruble (170,6 milioane dolari).

Creditele neperfomante au urcat la 2,8% din totalul portofoliului băncii, la finele lunii iunie, de la 2,6%, la începutul lunii. Putin a cerut în iunie băncilor să mărească portofoliul de credite
cu 150 miliarde ruble pe lună, în perioada iulie-septembrie.

Declaraţiile oficialului vin în contextul în care Rusia ia în considerare un plan de salvare a băncilor sale, care ar avea alte coordonate decât cel implementat în SUA, în contextul temerilor că avansul creditelor neperformante ar putea paraliza economia ţării.

Vicepremierul Igor Şuvalov va analiza preluarea unor deţineri în băncile care se confruntă cu probleme, când mai mulţi experţi vor discuta vineri despre modul de recapitalizare a sistemului bancar
rusesc, conform unui document
obţinut de Financial Times.

Conform propunerii, guvernul ar trebui să emită certificate de trezorerie OFZ, adică un tip de obligaţiuni, pentru sprijinirea celor mai mari bănci. În schimb, statul ar urma să primească acţiuni preferenţiale.

Executivul a aprobat normele pentru "Prima casa"

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri normele pentru programul "Prima
casa", conform ziare.com.
Printre cele mai importante modificari aduse la prevederile conventiei se numara excluderea taxelor notariale (prin instituirea unei ipoteci legale asupra imobilului) si introducerea posibilitatii de a achizitiona apartamente
noi din ansambluri imobiliare
deja ipotecate de catre dezvoltator.
Asadar, potrivit noii forme, statul va institui ipoteca legala asupra imobilului contractat prin credit
, si nu ipoteca conventionala cum era prevazut inainte.
Desi ipoteca legala (instituita prin lege) va fi mai greu de executat in caz de neplata (presupune obtinerea unei decizii judecatoresti), ea nu implica plata unei taxe notariale (cazul ipotecii conventionale), fapt care scuteste clientul
de plata a aproximativ 300 de euro.

LukOil România ieftineşte carburanţii cu 6 bani/litru

Compania
LukOil România, membră a grupului rusesc LukOil, ieftineşte carburanţii cu 6 bani
/litru, începând de miercuri, a anunţat miercuri compania.

Astfel, benzina COR 95 fără plumb Euroluk este 3,75 lei/litru, iar benzina COR 98 fără plumb Super Euroluk este 4,23 lei/litru.

De asemenea, motorina
Euro L Diesel este 3,53 lei/litru, iar motorina Super Euro L Diesel este 3,84 lei/litru.

Litrul de GPL auto va costa
1,70 lei.

Grupul petrolier LukOil, al doilea mare producător din Rusia, este prezent pe piaţa românească prin subsidiara LukOil România, care deţine peste 300 de benzinării.

Aeroportul Otopeni va închiria o autospecială pentru stingerea incendiilor în valoare de 340.000 le

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a lansat procedura de licitaţie pentru închirierea unei autospeciale de mare capacitate pentru stingerea incendiilor în aeroport cu o valoare estimată la 340.000 lei, se arată într-un anunţ de participare publicat în SEAP.

"Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti organizează o procedură de licitaţie deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect închirierea unei autospeciale de mare capacitate pentru stingerea incendiilor în aeroport" potrivit anunţului de participare.

Ofertele
se pot depune
la sediul aeroportului până la data de 19 august, ora 9:00, deschiderea procedurii de achiziţie având loc în aceeaşi zi la ora 10:00.

Criteriul de atribuire a contractului este preţul cel mai scăzut, iar valoarea estimată a acestuia este de 340.000 lei.

România nu a exploatat suficient oportunitatea Strategiei CE Anticorupţie, arată raportul de ţară

Raportul tehnic al CE critică faptul că România nu a exploatat oportunitatea oferită de strategia Comisiei anticorupţie, pentru a da coerenţă şi a concentra toate eforturile în prevenirea şi descurajarea corupţiei.

Mai mult, conform raportului tehnic, Comitetul de Direcţie destinat pentru a superviza Strategia şi planurilor sale de acţiune s-a întâlnit doar de două ori în ultimele 12 luni, mai degrabă pentru reuniunile trimestriale prevazute.


Raportul tehnic al Comisiei Europene arată că nu este posibilă o evaluare a progresului în privinţa micii corupţii. Totodată, CE precizează că rezultate detaliate şi verificabile nu sunt disponibile, iar rezultatele reale şi tangibile sunt dificil de măsurat.


După un an de la implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru Sectoarele Vulnerabile ale Administraţiei Locale în perioada 2008-2010, au fost făcute unele progrese cu privire la măsuri individuale, specifică CE.

Comisia Europeană menţionează că la nivelul autorităţilor individuale sunt luate diverse măsuri, care includ simplificarea procedurilor administrative, precum şi măsuri de îmbunătăţire a transparenţei, a integrităţii şi de reducere a corupţiei.

MAPDR a atribuit, în urma unei licitaţii, 20 de fonduri de vânătoare pentru 598.670 euro

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a atribuit spre gestionare, miercuri, în urma unei licitaţii 20 de fonduri de vânătoare pentru 598.670 euro, cea mai mare sumă fiind atribuită pentru fondul de vânătoare Galu din judeţul Neamţ, respectiv 104.640 euro.

Fondul de vânătoare din judeţul Neamţ a fost atribuit Asociaţie de Vânătoare Diana Hunting din acelaşi judet.

În urma licitaţiei de miercuri au fost atribuite cinci fonduri de vânătoare din judeţul Neamţ, patru din Maramureş, câte două din judeţele Mehedinţi, Mureş şi Vaslui şi câte un fond de vânătoare din Gorj, Hunedoara, Prahova, Sălaj şi Vâlcea.

Fabrica de proşti

Pe vremuri, când tovarăşul Aurelian Bondrea se ocupa cu acordarea titlurilor academice după ritul comunismului ortodox, studenţia era o treabă serioasă.

A fi student în anii ‘70 - ‘80 era nu numai şansa fulgerătoare şi nesperată de a scăpa, pentru cinci ani, de coşmarul socialismului curent, dar însemna, prin efortul pe care ţi-l cerea şcoala, un statut asumat cu oarecare orgoliu intelectual. Stupidă în programă şi metodologie, îngrămădind cantităţi uriaşe de cunoştinţe neimportante, teoretizând în exces şi împingând uneori la catedră securişti sau pur şi simplu imbecili, şcoala superioară din timpul comunismului avea, totuşi, o consistenţă superioară celei de azi. Chiar dacă rigoarea ţinea mai mult de regulamente, chiar dacă universitatea cerea în primul
rând forţaj şi abia apoi subtilitate, presiunea pe care o punea zilnic asupra studentului sfârşea prin a da rezultate.

A intra la facultate în epoca Ceauşescu era de zece ori mai greu decât azi.

Era un eveniment care îţi marca definitiv destinul şi pentru care, în consecinţă, te pregăteai ca pentru măritiş. Admiterea în învăţământul superior te smulgea din destinul minor pus la cale de tezele partidului. Urma să nu mai fii muncitor în fabrică sau lucrător la câmp, ci inginer, profesor, medic
sau arhitect. Erai salvat, pentru o fracţiune de eternitate, pentru cei cinci ani extraşi din circuitul comun şi lăsat să trăieşti în iluzia că se poate. Aveai răgaz să respiri, să citeşti, să înveţi, să cunoşti oameni şi bucăţi din cultura la care visai. Aşa se face că miza admiterii, dificultatea ei şi satisfacţia pe care ţi-o dădea saltul dincolo împachetau evenimentul şi consecinţele lui într-o aură aproape sacră.

Întoarcerea demonilor

În vreme de criză, teoriile complotului ating paroxismul. Fricile amplifică fantasmele şi miturile conspiraţiei. Şi astfel motivul intervenţiei forţelor oculte în mersul „natural“ al lumii devine o formulă politico-mediatică centrală, iar reiterarea aproape rituală a tezei prezenţei reţelelor secrete şi criminale organizate de străini întregeşte un peisaj dominat de teama de viitor.

Dacă sistemul financiar
mondial s-a prăbuşit, dacă şomajul a crescut la cote de avarie, dacă economiile se clatină, iar modelul de societate a abundenţei nu mai funcţionează, dacă promisa „tinereţe fără bătrâneţe“ nu mai poate fi asigurată, trebuie descoperiţi degrabă responsabilii: acei maeştri ai tenebrelor, acei stăpâni ascunşi ai lumii care au luat deciziile. Furia şi resentimentele colective au nevoie de vinovaţi. Unii mai au, poate, iluzii, dar fascismul, în formele sale clasice sau mai noi, este deja aici. Şi cum niciodată această maladie cronică izvorâtă din superstiţie şi din ignoranţă nu a beneficiat în România de un tratament adecvat, situaţia devine gravă.

Paliativele şi improvizaţiile nu aveau cum combate o boală bine împământenită în imaginarul colectiv românesc dominat de o ortodoxie care nu şi-a lămurit legăturile cu legionarismul şi în cultura de masă impregnată de o istorie prezentată încă într-o cheie naţionalistă.

Deja Raoul Girardet explica, acum câteva decenii, cum teoria complotului este cu atât mai convingătoare cu cât faptele sunt prezentate într-o ordine relevantă, dintr-o perspectivă logică aparent coerentă, şi par a avea aceeaşi cauză pe cât de simplă, pe atât de evidentă. Dar teoriile complotului nu oferă doar o aparentă explicaţie logică şi raţională unor elemente disparate, ea mai dezvăluie şi „adevărurile ascunse“, cele pe care „politica corectă“ nu le poate exprima. Şi iată fapte: mai multe persoane au fost interogate şi trei au fost reţinute în cadrul unei anchete privind traficul
de ovule. Majoritatea covârşitoare a acestora erau „israelieni“. Şi totul se întâmplă paralel cu scandalul ţinutei wehrmachtiene etalate la o prezentare de modă de Radu Mazăre.

Presa, preluând aproape automat versiunea autorităţilor, îi prezintă pe cei trei drept vinovaţi de a fi făcut comerţ (vechea acuză de mercantilism evreiesc?) cu ovule ale unor „donatoare“ române retribuite (oare doar un posibil complot împotriva creşterii demografice româneşti sau chiar o adaptare a vechiului mit antisemit al omorului ritual al unui nou-născut creştin) în favoarea unor cupluri din Israel. Oricum, acuzele prezentate în această formă conţin o doză excesivă de biologism, ceea ce trimite către o anumită ideologie implicită. Între timp, prezumţia de nevinovăţie nu pare să aibă vreo relevanţă în acest caz. Autorul acestor rânduri ignoră faptul dacă medicii de la Sabyc au încălcat sau nu legea românească. Constată însă că prezentarea faptelor urmează un vechi şablon antisemit. Iar antisemitismul, fie şi involuntar, nu poate fi scuzat.

Udrea nu-i ca Ridzi?

Silviu Sergiu: „Elena Udrea procedează la fel ca Monica Iacob Ridzi. Promovarea turismului în România este un paravan legal
pentru a-şi promova propria imagine şi a plăti aceste servicii cu bani publici”.

„Iarna nu-i ca vara”, iar „Elena Udrea nu-i ca Monica Iacob Ridzi”. Două lucruri în care Traian Băsescu pare să creadă cu tărie. Prima
propoziţie este o axiomă şi nu necesită demonstraţie. A doua poate fi lesne argumentată, prin maniera diferită în care preşedintele tratează cele două cazuri, în esenţă, asemănătoare.

În scandalul „Ridzi”, preşedintele a evitat iniţial o poziţie publică şi a acceptat sacrificarea sa pentru că presiunea opiniei publice nu s-a diminuat în timp şi exista pericolul să deconteze scandalul în alegerile prezidenţiale. După demisia lui Ridzi, în singura intervenţie publică pe acest caz, şeful statului a înfierat practica unor politicieni de a-şi face imagine în presă, achitând aceste servicii cu bani publici şi, implicit, obiceiul unor televiziuni de a accepta acest târg. O poziţie corectă pe fond, dar total lipsită de credibilitatea rostită de şeful statului, având în vedere că Elena Băsescu s-a numărat printre beneficiarele ştirilor contra cost
.

În privinţa Elenei Udrea, preşedintele are o atitudine diferită. A preferat o intervenţie tranşantă, de la primele semne că dezbaterea publică se concentrează tot mai mult pe maniera în care ministrul turismului cheltuieşte banul
public. Preşedintele a decretat că 10 ani de acum încolo vom avea nevoie de un Minister al Turismului şi a aprobat politica fostei sale şefe de cabinet, de a cheltui bani publici cu nemiluita, pentru a promova în străinătate turismul din România, deşi domeniul este într-o comă profundă.

Elena Udrea procedează la fel ca Monica Iacob Ridzi, e drept, într-o manieră mult mai inteligentă şi cheltuind sume mult mai mari. Promovarea turismului românesc este un paravan legal pentru a-şi promova propria imagine, plătind aceste servicii cu bani publici. Traian Băsescu nu vede nicio problemă. În opinia sa, Elena Udrea are un scop legitim pentru cheltuirea fondurilor publice.

Munciţi pe un leu, domnule Boc!

Când traiul de azi pe mâine, pe banii băncilor, se va fi sfârşit, Guvernul va face din nou apel la solidaritate, obligat fiind să taie în carne vie
. N-ar strica un exemplu, dat cât de curând!

Nimeni nu face afaceri cu bani de acasă, că de aia există bănci. Guvernul Boc se pare că a învăţat bine această lecţie, de voie, de nevoie, din moment ce n-a fost lună în acest an în care să nu se împrumute în cel puţin cinci-şase rânduri. Problema în sine nu-i dureroasă, pentru că avantajul statului, spre deosebire de debitorul-om-de-la-bloc, este că banii
nu trebuie să-i dea înapoi, cel puţin nu pe toţi şi nu repede -, mai ia un împrumut ca să-l rostogolească pe primul ş.a.m.d., mai ales că are balta peşte - adică băncile bani, cel puţin deocamdată.

Problema celor 11 miliarde de euro pe care Guvernul le-a împrumutat prin această schemă de la bănci nu-i spinoasă nici din perspectiva macro: stăm încă bine la capitolul datorie publică.

Problema apare când se pune întrebarea ce face Guvernul cu aceşti bani? Ar trebui ca, teoretic, să facă afaceri în beneficiul naţiunii, ceea ce pentru o ţară ca România e relativ simplu: străzi, spitale, reţele de utilităţi, canalizare. În câteva rânduri ni s-a servit cifra de 13 miliarde de lei - adică peste trei miliarde de euro investiţii publice. Nu se vede însă nimic, proiectele demarate anii trecuţi merg cu viteza melcului, n-am văzut vreun tăiat de panglică de multe luni, iar proiectele mari care se anunţă vin la pachet cu credite
viitoare. Totul e înţepenit, iar singura destinaţie a sumelor imense împrumutate de la bănci este traiul de zi cu zi: plata salariilor, a pensiilor, a alocaţiilor şi, deloc neglijabil, a imensului aparat de stat, moştenit de la liberali şi înmulţit de social democraţi-liberali. Iar pentru asta toată naţia plăteşte dobândă, deloc mică.

Nu-ţi trebuie multă minte ca să ajungi la soluţia împrumutului pentru traiul de azi pe mâine, ca să ai ce să dai de mâncare la milioanele de bugetari şi pensionari. Numai că nu duce nicăieri, nu e o afacere
. E subzistenţă şi este clar că momentul în care se va tăia dur se apropie - din pensii, din salarii, din numărul de slujbaşi ai statului. Este clar că morişca BNR-bănci-stat se va gripa la un moment dat şi vom ajunge la acea realitate a anilor ’90, prea dură ca s-o îmbrăţişăm, dar mult mai dureroasă în efecte tocmai pentru că n-am aplicat-o: terapia de şoc. Un umil sfat pentru premier: domnule Boc, faceţi-vă salariul un leu! Dumneavoastră şi miniştrii dvs.! Nu ajută prea mult deocamdată, dar vă va ajuta când veţi vorbi despre solidaritate în faţa miilor de oameni pe care-i veţi da afară sau a sutelor de mii cărora le veţi tăia, de data asta pe bune
, salariile!

Securitatea si comunismul presedintelui

Traian Basescu a inceput sa fie huiduit. Este raspunsul la frecventele bai de multime pe care le face, consumand bani publici. Sub pretextul unor vizite prezidentiale in mijlocul comunitatilor locale. In realitate, el este in campanie
electorala. Dar nu recunoaste acest lucru, pentru a nu fi luat la intrebari. Pentru ca in niciun stat democratic nu este posibil ca cineva sa-si faca o campanie personala prin deturnari de fonduri. Cu atat mai mult, in plina criza. La pachet cu Basescu sunt huiduiti si liderii PD-L, vinovati pentru ca ii acorda sprijin politic neconditionat. Viorel Hrebenciuc a facut o declaratie interesanta: "criza se va sfarsi - a spus el - odata cu Traian Basescu". Este cat se poate de real. Ce determina o asemenea afirmatie? Care este originea unor asemenea reactii de respingere care, evident, se vor intensifica? De ce a inceput marea huiduala?

Sunt trei motive mari pe care eu le-am identificat. In esenta, Basescu se face vinovat de o profunda imoralitate, pe care populatia o intelege si o condamna. Nu este vorba doar de o imoralitate politica. Ci si de alta natura. Frizand lacomia. In al doilea rand, pe parcursul intregii sale cariere, ma refer la cele cinci mandate ca ministru al Transporturilor, la mandatul sau de primar general si la cel de presedinte, el s-a dovedit contraproductiv. Nu a facut decat sa aduca prejudicii statului roman si, implicit, cetateanului. Iar acum, in fine, cetateanul a inceput sa inteleaga. Si, in al treilea rand, acelasi Traian Basescu a esuat in toate proiectele sale de politica externa. Umilin­du-ne, ca natiune, intr-o masura fara precedent. Avem semnale ca cetateanul a inteles care este cauza izolarii Romaniei. Iar in disperare de cauza, pana la alegerile din noiembrie, nu are alta solutie decat sa huiduie. Ma voi referi, in acest editorial, doar la prima
cauza, urmand sa dezvolt in viitor si celelalte doua teme.
Traian BAsescu, dupa o retragere strategica de un an, atunci cand a fost supus unei presiuni penale si unui linsaj mediatic, avand ca punct de plecare scandalul "Flota", a revenit in Partidul Democrat cu putin timp inainte sa se produca doua evenimente. Primul a fost cazul Adrian Severin, care a declansat o adevarata furtuna, afirmand ca exista sefi de partid si directori de ziare agenti ai unor puteri straine. Al doilea, momentul in care a fost legiferata obligatia de a declara, sub sanctiune penala pentru fals, daca un demnitar politic a colaborat sau nu cu Securitatea. In ambele situatii, Basescu a dat din colt in colt in fata colegilor de partid, marturisind ca in functia de sef al Agentiei Navrom de la Anvers nu avea alta solutie decat sa dea rapoarte la Securitate. In ambele situatii, colegii sai au inchis ochii. Odata ajuns, cu sustinerea lor, primar general, Traian Basescu i-a eliminat, pe rand, din partid. Incepand chiar cu fondatorul PD, Petre Roman. Anterior iesirii sale temporare de pe scena politica, Basescu locuia la Bucuresti
, intr-o luxoasa vila
nationalizata. Cand in Parlament s-a supus la vot un proiect pentru restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist, Basescu a fost contra. Si, cu nonsalanta, a explicat de ce: "cum sa votez eu impotriva intereselor propriei mele fa­milii?". Ca si cand, in Parlament, el a fost reprezentantul nu al alegatorilor, ci al familiei
sale.
In urmAtorul demers editorial voi dezvolta aceasta tema a imoralitatii. Si, apoi, capitolele urmatoare.

Ce ne faceam daca Mazare vedea Brokebak Mountain?

Cred ca Radu Mazare a reusit sa implice PSD in primul scandal real international, intr-o perioada in care unul dintre minimele avantaje ale lui Mircea Geoana in cursa pentru Cotroceni consta in usile marilor cancelarii inchise in nasul lui Traian Basescu. Nu are nicio importanta daca ziarele israeliene sau agentiile internationale au aflat de prestatia ca fotomodel nazist a primarului constantean de la o singura sursa, demonstrandu-se astfel forta presei, chiar si a unui ziar mic. Chiar il felicit pe gazetarul care a reusit informarea in scurt timp a mediei straine! E tare! Stirea a fost rapid
confirmata si a devenit scandal international. A contribuit si Mazare din plin, prin aroganta primelor raspunsuri date dupa aparitia pozelor, mai ales a cataramei buclucase pe care era svastica. Primarul a lasat sa se inteleaga ca a vrut sa faca o metafora de pe scena prezentarii de moda, inspirat de “Operatiunea Valkyrie”, el intruchipand ofiterul care a fost la un pas de sacrificiul suprem pe frontul din Africa si apoi planuieste asasinarea despotului nebun care a tarat toata lumea in razboi. O metafora la ce ar trebui sa pateasca “Iuda zilelor noastre”, cum il numea Mazare pe presedinte. Lasam la o parte ca modelul e prost ales, complotistii “Valkyrie” au sfarsit toti mai prost ca despotul nebun. Daca era sa caute un exemplu de complot reusit, mai bine Mazare vedea “Caligula” si hainele (din putinele secvente in care protagonistii erau imbracati!) erau mai potrivite pentru sezonul estival. Ma mai gandesc la un lucru, Mazare a “re-ecranizat” pana acum James Bond, Valkyrie... daca urmeaza “Brokebak Mountain”, eu imi vand televizorul. P.S. Din cazul Mazare, in care pana la urma, in calitate de sef pe linie de partid al primarului, va fi silit sa-si ceara public scuze de la o comunitate jignita gratuit, Mircea Geoana trebuie sa inteleaga ca baronii locali sunt la fel de utili daca le da cate o functie pentru protejatii lor fara a mai trebui sa se afiseze cu ei si cand gresesc flagrant. Un exemplu e Mazare, altul e Oprisan, care spumega la adresa ministrului educatiei... si lista poate continua pana la 42.

Am vazut autostrazi la televizor!

Va mai amintiti versurile melodiei lui Alexandru Andries "Am vazut cascaval/ La telejurnal"? Uitati-va sambata seara, pe PRO TV, la serialul nemtesc "Cobra 11 in alerta". Actiunea filmului se petrece aproape exclusiv pe autostrazile din Germania, iar eroii principali sunt doi ofiteri de la Politia Autostrazilor, care stau toata ziua in trafic
, urmaresc infractori periculosi, trag cu pistoalele in ei, ii arunca in aer, totul cu scopul de a-i proteja pe oamenii cinstiti care circula regulamentar. M-am uitat fascinat cateva zeci de minute la film, nu pentru ca m-ar fi captivat peripetiile, naive de altfel, ale superpolitistilor nemti, ci pentru ca am realizat ce minunata este aceasta lume a autostrazilor din Germania: 12 mii de kilometri de sosele impecabile, pe care poti sa rulezi cu mare viteza, dotate cu sisteme sofisticate de monitorizare a traficului, cu statii de salvare si politie proprii, ca sa nu mai vorbim de restaurante, moteluri si cluburi. Cat de departe si, poate, de neinteles este aceasta lume pentru romani! Mi-am adus aminte de vremurile de dinainte de 1989, cand vedeam la posturile de televiziune straine portocale, ba-nane si cascaval, iar cei mai multi dintre noi nu stiau ce gust au in realitate. Romanii poate nu constientizau atunci pe deplin ce pierd din cauza comunismului, asa cum probabil nici acum nu au cum sa inteleaga ce ar insemna 12 mii de kilometri de autostrada la ei in tara.

Un film precum "Cobra 11 in alerta" nu s-ar putea turna niciodata la noi, cu actori romani, pentru ca pur si simplu ar vorbi despre o lume care ne este straina. Nici practic nu ar fi posibil, pentru ca ar avea nevoie de cheltuieli uriase cu efectele speciale.
Daca facem un exercitiu de imaginatie, descoperim ca nici alte filme nu s-ar putea realiza in Romania, tocmai pentru ca nu ar fi credibile. Ganditi-va la "Caracatita", cunoscutul serial italian in care personajul principal, Corrado Cattani, este un inspector de politie care isi dedica viata
luptei impotriva Mafiei. Daca vreun regizor roman si-ar propune sa realizeze la noi un film despre lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, nu ar face decat sa se umple de ridicol, indiferent cat de talentat ar fi. Cine mai crede in Romania ca vreun politist si-ar risca vreun nasture de la veston numai sa-l vada bagat dupa gratii pe nu stiu care mahar?

De asemenea, nu cred ca s-ar putea face un serial serios care sa aiba ca model "West Wing" ("Viata la Casa
Alba", cum a fost tradus la noi). Serialul dezvaluie culisele politicii americane de la nivel inalt, dar personajele care trag sforile actioneaza inteligent, in stil machiavelic, chiar si atunci cand trebuie sa ascunda afacerile murdare. Cum ar putea sa aprecieze romanii un astfel de film, in conditiile in care la noi matrapazlacurile sunt facute pe fata de politicieni agramati, smenari de Rahova sau oportunisti plini de tupeu?
Filmele romanesti care au succes la public sunt despre politisti prosti, baieti de cartier sau tigani. Politistul Garcea, Costel si Nelu Curca (din sitcomul "La bloc
") sunt credibili pentru ca serialele lor descriu intocmai lumea in care traim, o lume cu oameni saraci, aspiratii joase si nevoi primare. Politistul Garcea nu este un supererou care urmareste banditi pe autostrazi (care autostrazi?), ci este corupt, prost si conduce o masina ieftina. Reprezinta, pana la urma, un produs
suta la suta romanesc.

Nivelul de evolutie al unei societati este reflectat si in serialele locale de televiziune. Chiar si daca ar vrea, scenaristii nostri nu au cum sa scrie filme despre autostrazi, spitale cu medici-model, lupta impotriva coruptiei sau politicieni destepti. Ar vorbi despre o lume care ne este necunoscuta.
Nici macar un "Baywach" autohton nu s-ar putea turna pe litoral. Salvamarii romani din film care se arunca in valuri ca sa salveze vieti nu ar fi credibili atata vreme cat toata lumea i-a vazut pe cei din realitate, in urma cu doua saptamani, cum strigau in gura mare ca intra in greva pentru ca nu si-au primit salariile. Cine a mai auzit ca niste supereroi sa moara de foame?

În Saturn, turiştii mănâncă porumb la grătar pe ritm de manele

Staţiunea Saturn este în continuare o destinaţie căutată de familiile care vor să îşi petreacă vacanţa la Marea Neagră. Plaja este plină de copii care aleargă printre prosoapele turiştilor, dar şi de căţei cu botul murdărit de nisip, care nu se sfiesc să treacă direct

peste cearşafurile întinse la malul mării.

Câteva hoteluri de lux apărute recent în staţiune stau alături de unele mai vechi, cu aspect de cămin de studenţi, în curtea cărora turiştii îşi prepară singuri masa
de seară: o porţie de mici la grătar.

În timpul zilei, plaja este ticsită de vânzători de nămol şi de celebra „piatră de baie”, dar şi de podoabe de sezon: coliere, brăţări şi coşuri cu stele de mare învelite într-o folie de plastic. O doamnă corpolentă, cu şorţ alb prins la brâu, se plimbă printre turişti cu un butoi cu porumb fiert, ajutată de un puşti care înfulecă şi el un porumb şi-i asigură
pe potenţialii clienţi că este foarte bun.

Ce facem în Saturn

Seara, câte un aventurier face bucle pe plajă cu ATV-ul, în admiraţia unanimă a prietenilor care îl privesc de pe margine. Hidrobicicletele prăfuite, cu cârma ruginită, vopsite strident în roşu şi galben stau triste pe plajă. Doamne în vârstă caută scoici în nisip, părinţii stau la o ţigară, iar copiii aleargă agitaţi pe nisipul amestecat cu coji de seminţe.

Trăsuri trase de cai neîngrijiţi trec pe înserat pe străzile staţiunii, iar vizitii îşi cheamă muşterii sunând dintr-un clopoţel. Posibilităţi de distracţie în Saturn nu prea sunt: părinţii îi duc pe cei mici în parcul de distracţii iluminat strident de miile de beculeţe colorate ce sclipesc obositor. Accesul în parc se face pe un drum noroit, plin de bălţi.

Deficit de 7%, acordul cu FMI e în pericol

Ministrul Economiei
avansează cea mai sumbră prognoză de deficit bugetar: 7% din PIB. Ţintele din acordul cu FMI trebuie rediscutate, iar dacă Fondul nu vrea, nu vom primi restul împrumutului.

Deficitul bugetar al României va depăşi cu mult ţinta convenită în acordul cu FMI şi se va cifra la 7% din PIB, potrivit ultimelor estimări ale oficialilor de la Bucureşti, ceea ce face obligatorie
rediscutarea condiţiilor din acordul de împrumut cu Fondul.

„Deficitul (bugetar) pentru 2009 cred că va fi în jur de 7% (din PIB). Contracţia economică cred că va fi în jur de 6%, sau sub 6%, pentru că vine agricultura în partea a doua a anului, care, din previziunile care sunt, va avea o pondere bunicică“, a spus ministrul Economiei, Adriean Videanu, la postul tv The Money Channel.

Estimarea de scădere a PIB a lui Videanu este uşor mai optimistă decât cea prezentată săptămâna trecută de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

El declara, în 15 iulie, că economia României s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%.

Amintim că Guvernul lua în calcul, după rectificarea bugetară din aprilie, un deficit bugetar de 4,6% din PIB şi o contracţie economică de 4% în acest an. În aceste condiţii, ministrul Economiei a spus că este „obligatoriu“ ca ţintele de deficit bugetar convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie renegociate. De aceeaşi părere este şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care crede că sunt şanse de modificare a ţintelor stabilite cu Fondul. „Vor exista clar şanse de redefinire a ţintelor. Ele trebuie rediscutate în noile circumstanţe“, a spus Tănăsescu la aceeaşi emisiune tv.

Potrivit acordului de împrumut cu FMI, România trebuie să respecte ţinte trimestriale de deficit pentru acest an. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde de lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde de lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru - de 18,6 miliarde de lei. La sfârşitul anului, acesta nu trebuie să depăşească 24,3 miliarde de lei. Or, în condiţiile unei contracţii economice de 6% (în varianta optimistă a lui Videanu), un deficit de 7% ar însemna, nominal, 36,4 miliarde de lei. Guvernul intenţiona oricum să schimbe datele acordului încercând să mute cheltuielile din trimestrul patru în trimestrul trei, ceea ce ar duce la ratarea ţintelor trimestriale.

S-ar putea ca FMI să nu se lase însă uşor convins, dacă Guvernul nu reuşeşte să-i convingă pe cei de la Washington că ţintele au fost ratate din cauza crizei şi nu a propriilor politici. Vinerea trecută, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a subliniat că, în cazul în care Executivul de la Bucureşti nu va respecta ţinta de deficit bugetar fixată în cadrul acordului de finanţare cu FMI şi CE „din cauza unor decizii interne“, FMI nu va elibera următoarea tranşă de împrumut.

România a încasat prima tranşă de 5 miliarde de euro, din acordul de împrumut extern, care are o valoare totală de 20 de miliarde de euro.

Gripal A/H1N1 explodează în România

Zece cazuri noi de infecţie cu noua gripă au fost anunţate ieri. Printre cei confirmaţi e şi fiul unui pediatru care lucrează într-un spital de urgenţă.

Virusul gripei porcine se extinde rapid
şi în România. Ieri, Ministerul Sănătaţii a anunţat 10 noi cazuri de îmbolnăvire. Printre suspecţi se numără şi şeful unităţii de primiri urgenţe dintr-un spital de copii
din Capitală, care are un risc major să ia boala de la fiul lui de 14 ani, venit recent dintr-o tabără din Anglia şi care se află printre cei 10 confirmaţi.

Medicii spun că, deocamdată, cazurile depistate sunt de import, însă nu e exclus ca multe să fi scăpat numărătorii oficiale. 69 de români au fost până acum depistaţi cu virusul A/H1N1. Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă că vaccinul contra virusului pandemic va trebui făcut în două doze, ceea ce complică situaţia. Tot OMS a avertizat că pandemia de gripă se extinde cu o viteză fără precedent.