vineri, 18 septembrie 2009

Subventii pentru graul de samanta

In baza Legii nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a emis un ordin prin care se aproba culturile agricole si speciile de animale pentru care se subventioneaza primele de asigurare pentru factorii de risc. Este vorba de grau de toamna si floarea-soarelui pentru consum si samanta, soia, sfecla de zahar, plantatii de vii nobile si livezi intensive, iar la animale, de specia bovine. La graul de samanta, subventia este 36,5% din pretul de comercializare, adica, la un pret mediu de 6.500 lei/kg, subventia ar fi de circa 2.100 lei. Dar, daca, asa cum prevad normativele MAAP, se scade TVA-ul, subventia s-ar situa undeva in jurul a 1.000 lei/kg. Pentru a primi subventia, producatorii trebuie sa faca dovada ca au insamantat, iar calculul este destul de complex, pentru ca in cazul suprafetelor total calamitate s-a avut in vedere volumul boabelor germinate, care difera de la un soi la altul, precizeaza oficialii Ministerului Agriculturii.

Deficitul bugetar a atins 1,6 la suta din PIB

n primele 9 luni ale anului, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 342.813,5 miliarde lei si prezinta un grad de realizare de 68,4 la suta fata de estimarile anuale - se arata intr-un comunicat privind executia bugetara pe 9 luni remis de Ministerul Finantelor. Potrivit MF, acest grad de realizare a cheltuielilor bugetare este relativ redus si difera mult de la un buget la altul. La fondul asigurarilor sociale de sanatate s-au cheltuit deja 75,4 la suta din sumele prevazute pentru intreg anul, in timp ce un grad redus de utilizare a alocatiilor bugetare se remarca la bugetul asigurarilor pentru somaj, de 60,2 la suta, dar si la cheltuielile din creditele externe ale ministerelor, respectiv 65,5 la suta. Analiza in structura functionala a cheltuielilor bugetului releva mentinerea dominanta a cheltuielilor pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii in volumul cheltuielilor social-culturale (57,2 la suta). Cheltuielile pentru actiuni economice in perioada primelor 9 luni au fost superioare in termeni nominali cu numai 17,2 la suta celor efectuate in aceeasi perioada din anul trecut si se constata o reducere cu 10,2 la suta a cheltuielilor pentru sustinerea agriculturii si silviculturii. Pe partea de venituri, care au insumat, in perioada de referinta, 31.8704,4 miliarde lei, cea mai slaba colectare se gaseste la bugetul asigurarilor sociale (BAS), precum si la fondul special pentru modernizarea drumurilor publice. Potrivit MF, un grad superior de colectare a veniturilor s-a inregistrat la fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic si la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Deficitul bugetului general consolidat reprezinta 1,6 la suta din produsul intern brut estimat, incadrandu-se in limitele proiectate. Ca si in anii trecuti, deficitul cel mai ridicat se regaseste la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat, care inregistreaza un sold negativ de 10.223,3 miliarde lei, din cauza unui grad mai redus de colectare a veniturilor decat cel de efectuare a cheltuielilor.

Bucurestenii - dispusi sa-si asigure obligatoriu locuintele

O lege a asigurarii obligatorii a locuintelor ar fi utila sau foarte utila, considera aproape trei sferturi dintre bucurestenii chestionati in cadrul unui sondaj realizat de compania Media Controller Research Company, in timp ce peste jumatate dintre subiecti apreciaza ca impunerea prin lege a unei anumite societati de asigurare este nejustificata. Conform sondajului, 83,9% dintre subiecti au auzit de proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor. Astfel, 74,5% dintre subiectii chestionati au declarat ca o lege de asigurare obligatorie este "utila" sau "foarte utila", in timp ce nivelul celor care considera aceasta lege "inutila" este de 7,9%. Peste 60% dintre subiecti considera ca impunerea prin lege a unei anumite societati de asigurare este "mai putin justificata" sau "deloc justificata", in timp ce, raspunzand la aceeasi intrebare, 6,2% dintre subiecti afirma ca o astfel de masura este "deplin justificata". In cazul in care statul ar impune prin lege o anumita societate de asigurari, 42,4% dintre subiectii intervievati ar prefera ca asigurarea locuintelor sa fie facuta mai degraba la o societate de stat, iar 17,9% dintre cei care au raspuns sondajului prefera o societate privata. Studiul a fost realizat in perioada 27 octombrie - 2 noiembrie, la comanda revistei Piata Financiara, prin folosirea metodei interviurilor telefonice pe un esantion de o mie de persoane, reprezentativ la nivelul populatiei de peste 18 ani din Bucuresti. In analiza rezultatelor sondajului, trebuie tinut cont de cateva aspecte. Bucurestiul in martie '77 ramane, in memoria colectiva, imaginea a ceea ce inseamna un cutremur foarte mare. In general oameni informati, bucurestenii nu aveau cum sa nu afle ca, pana la urma, un cutremur mare va veni, mai devreme sau mai tarziu. In acelasi timp, au auzit si de efectele acestuia, pentru care exista tot felul de estimari. Ieri, spre exemplu, la un seminar pe teme de asigurari organizat de Piata Financiara, s-au prezentat studii care vorbesc de o pierdere estimata pentru Bucuresti de aproximativ 4 miliarde de dolari pentru fondul de locuinte in starea actuala, in cazul unui cutremur de peste 7,2 grade (in aceleasi ipoteze, daca toate locuintele din Bucuresti ar respecta cele mai recente normative de constructie, pierderea ar fi de numai 1,5 miliarde dolari). Un studiu al Institutului INCERC Bucuresti arata ca numarul de cladiri de locuit care ar suferi avarii semnificative este de ordinul a 23.000, din care la circa 10% sunt sanse mari pentru un colaps partial si chiar total. Proportia atat de mare in care bucurestenii accepta caracterul obligatoriu al unei asigurari a locuintelor nu poate fi un indiciu de aceeasi masura pentru nivelul de acceptare la nivelul intregii tari, in primul rand datorita diferentelor de nivel de trai.

600 miliarde lei pentru legumicultura de sera

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a demarat un program pentru revitalizarea productiei legumicole de sera, in bugetul pe anul 2003, in acest scop, fiind prevazuta suma de 600 miliarde lei. Programul guvernului pe perioada 2001-2004 prevede dezvoltarea culturilor in serele calde, de la 410 ha, in 2002, la 968 ha in 2004, si reabilitarea suprafetelor de sera de la 1.101 ha la 1.378 ha - a precizat, marti, la conferinta de presa, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu. Se preconizeaza o crestere a productiei cu peste 40%, concomitent cu cresterea exportului la cel putin 35% din productia totala si reducerea importurilor la 20-25 mii tone la legumele de sera. Necesarul populatiei, in perioada in care nu exista legume de camp, este de 1.120.000 tone de legume de sera. Pentru a-i stimula pe producatorii de legume, Ministerul Agriculturii va suporta 30% din costurile pentru energia electrica necesara la incalzirea apei de sera. In momentul de fata, din cele 1.378 ha, 418 ha sunt in sere calde, 683 in sere reci si 277 ha nefunctionale. 39% din suprafata este detinuta de societati si institute ale statului, 9% de societati cu capital mixt si 52% de societati private.

Agentia SAPARD - o noua sesiune de cereri de proiecte

Agentia SAPARD a lansat cea de-a patra sesiune de cereri de proiecte din cadrul masurii privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, data-limita pentru depunerea documentatiilor fiind 29 noiembrie, informeaza un comunicat al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. In functie de regiunea de dezvoltare in care este localizat proiectul, cererea de finantare trebuie depusa, direct, la una dintre reprezentantele birourilor regionale de implementare a programului SAPARD, aflate in Iasi, Constanta, Targoviste, Craiova, Timisoara, Satu Mare, Alba Iulia si Bucuresti. Fondurile alocate sunt destinate constructiei si modernizarii drumurilor si podurilor locale comunale, sistemelor de alimentare cu apa potabila, precum si realizarii de sisteme de canalizare a apei prin investitii legate de statii de tratare. Cererile de finantare pot fi depuse de catre consiliile locale si asociatiile cu statut juridic din consiliile locale ale comunelor din Romania, in timp ce suma solicitata prin intermediul cererii de finantare poate fi cuprinsa intre 100.000 de euro si un milion de euro. Un solicitant poate primi ajutor financiar nerambursabil in cadrul acestei masuri doar de doua ori din alocatiile financiare aferente perioadei de aplicare a programului SAPARD, pentru doua proiecte diferite, cu un total cumulat in limita maxima eligibila a valorii finantarii.

Sapte tineri - raniti intr-un accident rutier la Sibiu

Sapte tineri au ajuns la spital, duminica, dupa ce masina in care se aflau s-a izbit violent de un copac pe Drumul National 14, in localitatea sibiana Sura Mare. Cristian Barac s-a oferit sa isi duca prietenii acasa de la discoteca, desi avea carnet de numai cateva luni, si a acceptat chiar sa ia in masina opt persoane. Potrivit politistilor sibieni, tanarul a condus cu viteza prea mare, iar in localitatea Sura Mare, masina s-a rasturnat, a iesit de pe sosea si s-a izbit violent de un copac. "Lipsa de experienta si viteza neadaptata la conditiile de drum si trafic constituie principala cauza a producerii acestui eveniment rutier deosebit de grav. In autoturismul Ford Taunus se aflau opt persoane", a declarat inspectorul Lucian Tarnu de la Serviciul Politiei Rutiere Sibiu. Medicul de garda Draia Cotizo, de la Serviciul de Urgenta Sibiu, afirma ca starea a trei tineri este mai grava, iar ceilalti patru internati au suferit rani mai usoare. Lui Cristian Barac i se va intocmi dosar penal pentru vatamare corporala grava.

Doi administratori de asociatii de proprietari din Roman si-au luat talpasita

Valerica Marin, care a fost administratorul asociatiei de proprietari nr. 42, din Roman, si Maria Iacoban, care a indeplinit aceeasi functie la asociatia vecina, nr. 41, sunt acuzate de delapidare, fals si uz de fals. Ele si-au insusit din banii locatarilor sume de ordinul miliardelor de lei. Valerica Marin a furat peste 1 miliard numai in perioada 2000-2001. Politistii si procurorii vorbesc insa si de alte "gauri" pe care ea le-a produs in fondurile asociatiei. In timpul anchetei, Valerica Marin a disparut de la domiciliu si este data in urmarire generala de un an de zile (noiembrie 2001). Zilele trecute, Maria Iacoban, care a dat iama in casieria asociatiei de proprietari nr. 41, golind-o de peste 2 miliarde lei, a disparut si ea. A fost data in urmarire generala. Se pare ca femeia, impreuna cu una dintre fiice, a parasit tara, lasandu-si ceilalti doi copii ai sai in grija unor rude apropiate. Din surse ale Politiei am aflat ca cele doua vor fi date in urmarire si prin Interpol.

Infractor hunedorean - prins la Orastie

Un barbat dat in urmarire generala si internationala de patru ani a fost prins, la sfarsitul saptamanii trecute, in localitatea hunedoreana Orastie. Conform purtatorului de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Hunedoara, inspectorul Magda Popa, Florian Ghisa (46 de ani), personaj cunoscut in lumea interlopa a municipiului Orastie, avea de executat o pedeapsa cu inchisoarea de un an si jumatate, dupa ce, in noaptea de 23 spre 24 noiembrie 1998, a provocat un accident la iesirea din Orastie spre Sebes. Accidentul s-a soldat cu ranirea grava a unei persoane, iar Ghisa a fost condamnat de Judecatoria Orastie la un an si jumatate de inchisoare pentru conducere sub influenta bauturilor alcoolice peste limita legala si vatamare corporala grava din culpa. Barbatul a fugit insa din tara, ascunzandu-se in Ungaria si Germania. El a revenit in Romania pe 18 noiembrie a.c., fiind retinut de politisti, patru zile mai tarziu, in casa parintilor sai din

Doua angajate ale LOTO - arestate pentru revendicarea frauduloasa a unui castig de 630 milioane de lei

n timp ce escrocul Stancu Ogica, pretinsul castigator la loto al marelui premiu de un milion de dolari, era condamnat la trei ani de inchisoare, o alta grupare de escroci a ajuns in arestul politiei, dupa ce a incercat sa revendice fraudulos un premiu de peste o jumatate de miliard de lei. Afacerea a fost pusa la cale de sefa unei agentii "Loto" din centrul Capitalei, impreuna cu o casiera din subordine, un smenar, zis "Titi Dumnezeu", si prietena acestuia. Seful Sectorului 3 Politie, comisarul Marian Tiganus, a prezentat, ieri, intr-o conferinta de presa, escrocheria pusa la cale de cei patru, care voiau sa-i fure castigul unui batran de 72 ani. Acesta nu observase ca are cinci numere castigatoare. Profitand de acest lucru, casiera Negumereanu Ioana, sefa ei, Manea Lucia, si Stanciu Dumitru, zis "Titi Dumnezeu", au hotarat sa puna mana pe bani. Dupa ce adevaratul castigator, Tanasescu Laurentiu, a predat biletul la agentia din str. Smardan nr. 13, primind in schimb numai 1,2 milioane lei, a fost gasita o tanara care sa revendice adevaratul premiu. Cum nici "Titi Dumnezeu" nu putea fi implicat direct, avand in vedere trecutul sau, cei trei au apelat la prietena acestuia, Pascu Nicoleta. In prima faza, fata nici nu a stiut despre ce este vorba. Chemata si ea la agentie, datele ei au fost trecute peste cele ale batranului. Abia apoi i-a fost dezvaluit planul. Ea a fost sfatuita sa urmeze exact instructiunile, altfel urmand sa ajunga la puscarie. Apoi, a urmat punerea in aplicare a planului, conform celor prezentate mai sus. Dupa sesizarea "Loteriei", politistii de la Sectia 10, condusa de comisarul Monel Tucmeanu, au cercetat-o, in prima faza, pe Negumereanu, pentru neglijenta in serviciu. In timpul audierilor, atat ea, cat si sefa ei, Manea Lucica, au negat implicarea lor in escrocherie, sustinand varianta stabilita impreuna cu Pascu. Tanara, desi amenintata, potrivit politistilor, de catre Stanciu "Dumnezeu", s-a hotarat sa spuna adevarul. La data de 11 noiembrie a.c., ea a venit la Sectia 10 si a povestit cele intamplate. Cele doua casiere de la "Loto" au fost retinute si reaudiate, recunoscandu-si fapta. Cateva zile mai tarziu, judiciaristii de la Sectia 10 l-au prins si pe "Titi Dumnezeu". Toti patru au fost arestati de procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3, sub acuzatiile de abuz in serviciu contra intereselor publice, tentativa de inselaciune, fals si uz de fals. Potrivit comisarului Marian Tiganus, in urma finalizarii anchetei, batranul isi va putea incasa marele premiu.

Conductori de tren - traficanti de heroina

Dupa un an si jumatate de investigatii, 14 membri ai unei grupari internationale de traficanti de heroina, care actionau pe ruta Turcia-Romania-Europa Occidentala, au fost arestati. Reteaua condusa de turcul Karamagarali Halit a traficat, in perioada august 2000-aprilie 2001, 237 kilograme de heroina, a carei valoare, pe piata din Romania, se ridica la aproape 500 miliarde lei. Pentru prima data in tara noastra, membrii unei grupari rivale, inarmati cu pistoale si cutite, si-au atacat concurentii, furandu-le 20 kilograme de heroina dintr-o locuinta din comuna giurgiuveana Mihailesti. Politistii din cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, condusa de chestorul Mihai Stoica, au prins sapte conductori de vagoane de dormit din trenuri de transport international, care, profitand de faptul ca aveau vize Schengen si nu dadeau de banuit autoritatilor, traficau zeci de kilograme de droguri. La 17 aprilie 2001, liderul retelei, Karamagarali Halit, 40 ani, cetatean turc, cunoscut cu antecedente penale, a fost prins in flagrant, impreuna cu complicii sai, Badea Petre, 34 ani, si Badea Maria, 33 ani. Asupra lor au fost gasite 2,7 kilograme de heroina. Turcul era inarmat cu un pistol "Browning 32", cal. 7,65 mm, cu glont pe teava. Un an mai tarziu, avea sa fie arestata si sotia lui Halit, Karamagarali Mihaela, 24 ani. In iulie a.c., alti membri ai retelei au inceput sa cada in plasa politistilor de la Brigada Antidrog. Trei conductori de vagoane de dormit, angajati ai SC "Gevaro" SA, societate de transport international, au fost arestati. Tudose Simu Iulian, 42 ani, Ceausu Petrus, 33 ani, si Nastasa Vicentiu, 45 ani, ascundeau heroina in vagoane, lucrand sub coordonarea lui Halit. In urma investigatiilor, alti doi conductori au fost arestati. Barsanel Iulian, 43 ani, si Paciu Dumitru, 50 ani, au traficat, pana in luna august a.c., cand au fost prinsi, 30 kilograme de heroina. Drogurile proveneau din Turcia si erau destinate tarilor europene, in special Italiei si Frantei. Primul dintre ei este cercetat si pentru ultraj, fapta comisa anterior arestarii sale. Arestarile au continuat, pe masura ce informatiile stranse de anchetatori se inmulteau cu repeziciune. In urma cu aproape doua luni, sotia lui Badea Petre, Nicoleta, in varsta de 29 ani, a fost si ea prinsa. Un alt cunoscut traficant de droguri, conductor de vagon, a fost retinut. Paduraru Florin Liviu, de 28 ani, din Ploiesti, a organizat, in martie 2001, traficarea a peste 15 kilograme de heroina, pe ruta Turcia-Germania-Romania. Printre complicii lui Karamagarali se afla si Sfetcu Alexandru, 29 ani, absolvent al Facultatii de Management. Fost angajat la SC "Gevaro" SA, in calitate de insotitor la vagoane de dormit, acesta a tranzitat, in perioada august-decembrie 2000, 30 kilograme de heroina. Afacerile traficantilor de droguri condusi de Halit nu au fost puse in pericol numai prin actiunile politiei. Pentru prima data in Romania, traficantii au fost jefuiti de o grupare rivala, care le-a furat 20 kilograme de heroina. Potrivit anchetatorilor, la data de 3 ianuarie 2001, turcii Murat Ongor, zis "Serif" si Turhan Suleyman, 30 ani, inarmati cu pistoale si cutite, au fortat-o pe sotia lui Halit sa mearga in localitatea Mihailesti, judetul Giurgiu. Sub amenintarea armelor, ei au sustras drogurile din locuinta acesteia, dupa ce au spart usile si i-au terorizat pe cei din jur. Turhan a fost prins la inceputul acestei luni, el fiind dat in urmarire generala, pentru o condamnare de 6 ani privind traficul de stupefiante si fals asupra identitatii. Cercetarile au fost extinse, in cazul sau, pentru talharie, lipsire de libertate si violare de domiciliu. Cand a fost prins de lucratorii Brigazii Antidrog, el s-a prezentat sub o identitate falsa, in baza a trei documente contrafacute: pasaport, carte de identitate si permis de conducere auto. Actele erau eliberate de autoritatile elvetiene, pe numele fals de Guler Ismail Nuri. In ceea ce il priveste pe Murat Ongor, acesta a fost deja condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare, pentru talharie. Procurorii de la Parchetul General au emis, pe numele sau, un mandat de arestare, pentru trafic de stupefiante, intr-o alta cauza. El era implicat in afaceri cu heroina in Capitala, reteaua sa, formata din alti doi turci si sapte romani, fiind anihilata, in urma cu cateva luni. Dintre liderii retelei conduse de Halit, trei au fost deja condamnati. Seful gruparii a primit 17 ani de inchisoare, Badea Petre - 7 ani de inchisoare, iar Badea Maria - 6 ani de inchisoare. Membrii gruparii, inclusiv carausii-conductori, castigau sume importante de bani, la fiecare "livrare". Spre exemplu, pentru transportarea cantitatii de 15 kilograme de heroina, pe ruta Bucuresti-Paris, cu destinatia finala Stuttgart, carausul primea 3.000 de dolari, iar pentru un transport de 20 kilograme de heroina, pe aceeasi ruta, el castiga 4.000 de dolari. In cazul in care drogurile traficate ar fi fost vandute in Romania, reteaua ar fi castigat aproape 500 miliarde lei.