Administratia Nationala a Drumurilor trebuie sa duca la bun sfarsit programul pentru care a fost creata"

Dle director general, ce obiective au fost luate in calcul pentru inceput in programul de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale si cu ce sprijin financiar? - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in conditiile dezvoltarii accentuate a traficului din Romania, avand in vedere si liberalizarea transporturilor in Europa, a definit o strategie clara pe termen mediu pana in anul 2012 si pe termen lung dupa aceasta perioada, structurata pe ani, pentru constructia de autostrazi, reabilitarea drumurilor nationale, intretinerea curenta, siguranta rutiera si reabilitarea primara a acestei retele. Drumurile nationale insumeaza 14.822 km, din care 113 km autostrazi si 4.680 km drumuri nationale europene. Primele proiecte de reabilitare au inceput in 1992, an in care Banca de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare s-au asociat acestui program; a fost primul proiect unitar in care institutii financiare internationale s-au implicat, fiecare contribuind cu 280 milioane de dolari, la care Guvernul Romaniei a adaugat in final 45 la suta. In aceasta etapa s-a urmarit reabilitarea drumurilor nationale prin modernizarea si ramforsarea a circa 1031 km. Pe langa imbunatatirea infrastructurii in transporturi si a conditiilor de trafic, s-a pus problema cresterii capacitatii portante pe sectoarele reabilitate pentru a se putea trece de la tractiunea pe o arie de 10 tone, la 11,5 tone, si incadrarea tuturor podurilor in clasa E - european - de viabilitate, precum si imbunatatirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a treia pentru selectarea traficului greu etc. Costul final al primei etape a fost de 563 milioane dolari, dintre care 174,4 milioane au fost asigurate de bugetul de stat. Etapa a doua de finantare a fost dimensionata pentru reabilitarea a circa 694 km, cu un cost final de circa 439 milioane USD, din care pana in 2001 au fost receptionati 460 km. Suma necesara punerii in aplicare a proiectului a fost impartita intre co-finantatori - Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, BIRD, BEI si Guvernul Romaniei. Tot in 2001 a inceput si etapa a treia de reabilitare, cunoscuta sub denumirea "Etapa Moldova", lungimea totala de drumuri nationale fiind de 550 km, din care, pana in 2001, au fost receptionati numai 58 km, aflandu-se in derulare restul de 492 km. Pentru prima data, in etapa a treia au aparut, in afara institutiilor traditionale, alti finantatori, printre care PHARE, cu aproximativ 40 milioane dolari, destinati in principal reabilitarii a 125 km de drum national in Moldova; alte sectoare de drum sunt finantate de Fondul pentru Cooperare Economica Internationala - Japonia (OECF), care a considerat oportun sa finanteze proiectul de executie a 81 km din drumurile de ocolire ale municipiilor Craiova si Timisoara, lucrari care vor incepe in decursul acestui an, 2002. Seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti a afirmat de cateva ori in cadrul intalnirilor cu reprezentantii Romaniei ca fondurile destinate proiectelor romanesti de dezvoltare a infrastructurii vor creste considerabil. Procedurile Comunitatii Europene sunt extrem de riguroase; in acest sens am creat structuri organizatorice care vor face fata procedurilor de urmarire a surselor de bani ce vor veni de la Comunitatea Europeana. In acest context, "nici un Euro nu va fi acordat dintr-o noua transa, daca nu se respecta toate conditiile impuse in cazul aderarii la Comunitatea Europeana, incepand cu armonizarea legislatiei, pana la evidenta si auditarea financiara clara si precisa a operatiunilor". - Care este aportul Ministerului Transportului pentru urmatoarele etape? - Deosebit de larg - concret, 70 la suta din aceste proiecte vor fi finalizate in cursul lui 2002. Ele incep cu traseul Adunatii Copaceni-Giurgiu, iar ce mi se pare foarte important este faptul ca ritmul in care se lucreaza astazi si in Moldova si in care speram sa se lucreze si la celelalte contracte, ne va obliga ca la sfarsitul anului 2005 lucrurile sa fie gata, deci sa nu mai admitem nici un fel de prelungire de termen. Faptul ca, in sud, Banca Japoniei va finanta traseul Timisoara-Lugoj si centurile Timisoara si a Craiovei, este un indemn ca orasele mari vor fi ocolite si, pe cale de consecinta, pierderile masive de timp vor fi eliminate si, de ce nu, de carburanti. In plus, grija pentru mediu va fi alta. Etapa a patra de reabilitare, care va incepe in acest an, are finantare de la Banca Europeana pentru: Cluj-Dej - 62 km; Dej - limita judetului Bistrita-Nasaud - 116 km; limita judetului Bistrita-Nasaud - Suceava - 139 km si Simeria - Petrosani - 74 km, totalul finantarii pentru 392 km fiind de 414,5 milioane dolari. Impreuna cu Guvernul Romaniei, Comisia Europeana, prin programul ISPA, finanteaza, incepand cu 2002, drumul national Craiova - Drobeta-Turnu Severin, de la km 232 la 333, in total 102 km; Drobeta-Turnu Severin - Lugoj - 161 km si centura Tecuci - 62 km. Toate licitatiile se desfasoara dupa procedurile impuse si acceptate de Comisia Europeana. Etapa a patra se va incheia in 2004. Anul acesta, Banca Europeana de Investitii a fost de acord sa urgenteze sistemul de acordare a creditelor pentru etapa a cincea, care inseamna circa 770 km, cu un cost estimat de circa 742 milioane dolari; principalele trasee vor fi Filiasi-Petrosani, Craiova-Calafat, variantele de ocolire a Craiovei si Timisoarei, Brasov-Sibiu si Deva-Oradea. Nu cu mult timp in urma, dl. ministru Miron Mitrea, impreuna cu AND si cu Ministerul Finantelor, a semnat un acord de imprumut cu Banca Europeana de Investitii; procedurile de ratificare vor dura pana la sfarsitul anului, deci faza de proiectare si de consultanta, conform graficului elaborat, vor demara la inceputul anului 2003, data la care va putea incepe licitatiile. Sunt semnale pozitive si pentru etapa a sasea de finantare, care inseamna circa 643 km, cu un cost estimat de circa 590 milioane dolari, principalele trasee fiind: Focsani - Targu Secuiesc; Targu Mures - Reghin - Toplita; Reghin - Sanateni; Baia Mare - Sighetu Marmatiei; Tecuci- Sendreni; Sighet - Toplita si Brasov - Codlea. In final vom avea, dupa 2012, din totalul retelei de 14.100 km, peste 70 la suta de drumuri reabilitate. Principalul scop al reabilitarii este aducerea drumurilor la standarde internationale, astfel incat sa se poata circula cu o incarcare de 11,5 tone; aceasta clasificare a drumurilor inseamna si onorarea conditiilor de a fi drum european. - In ce stadiu se afla proiectul autostrazii Bucuresti - Constanta? - Lucrarile au fost sistate la sfarsitul lui 1994, principalul obstacol fiind lipsa de finantare; acum lucrarile sunt in derulare printr-un imprumut asigurat de Banca Europeana de Investitii. Primul tronson, Bucuresti-Fundulea - 26 km, va fi gata in luna decembrie a acestui an. - Cu ce greutati deosebite se confrunta azi Administratia Nationala a Drumurilor? - Financiar, resursele pentru acest an sunt asigurate atat de intrarile prin buget, cat si de intrarile de credite, de contributia locala si de contributia Guvernului Romaniei. Principalele probleme sunt legate de lipsa de personal tehnic si economic de specialitate. O alta dificultate este generata de lipsa de compatibilitate intre legislatia romana si cea straina, iar a treia problema o reprezinta nivelul de salarizare oferit de catre consultanti si antreprenori personalului roman. Ultima problema priveste lipsa de calitate corespunzatoare a materialelor principale de masa - bitum, agregate -, pentru care de circa doua luni am luat masuri de revedere a normativelor interne, impreuna cu expertii de la Institutul de Constructii din Bucuresti, Timisoara si Iasi, cu expertii de la Centrul de Studii si Cercetari din subordinea AND; avem in program ca pana la jumatatea lui septembrie sa concepem alt nivel de standarde pentru bitum si sa obligam producatorii romani, in primul rand, la standardele internationale. - Ce planuri de viitor aveti? - AND-ul trebuie sa duca la bun sfarsit programul si, respectiv, obiectul pentru care a fost creata - acela de constructie, intretinere si modernizari de drumuri. Este necesar sa parcurgem repede etapele a 4-a, a 5-a si a 6-a, sa ajungem in 2012 cu 80-90 la suta din programe realizate, astfel ca sa se circule, pe prima autostrada pana la Bucuresti-Brasov, probabil pana la sfarsitul anului 2009. Acestea sunt cele 3 dintre conceptiile mele actuale.