Intercapital vede potential de crestere pe BRD si TLV

Analistii societatii de brokeraj Intercapital Invest recomanda cumparare pe titlurile Bancii Transilvania (TLV) si BRD, avand preturi tinta de 0,415 lei si respectiv 22,45 lei/actiune pentru un orizont de timp de un an, potrivit unui raport emis la finele saptamanii trecute.
Pretul vazut de Intercapital pentru actiunile Bancii Transilvania este cu circa 33% mai ridicat decat cel la care aceste titluri se tranzactionau pe parcursul sedintei de ieri, respectiv de 0,311 lei/actiune, in timp ce pentru actiunile BRD potentialul de crestere estimat este de circa 22% fata de nivelele actuale.

Erste evalueaza Transelectrica la 26,8 lei pe actiune

Analistii grupului Erste Bank - BCR recomanda cumpararea pe titlurile Transelectrica (TEL), pretul tinta estimat fiind de 26,8 lei/actiune, nivel cu circa 15% peste cel la care aceste actiuni se tranzactionau pe parcursul zilei de ieri, de 23,3 lei/actiune.
Pretul propus de Erste evalueaza transportatorul de energie electrica la aproape 560 mil. euro, fata de 485 mil. euro la sfarsitul sedintei de ieri.
Calculul de pret s-a facut pe baza multiplicatorului ce raporteaza valoarea companiei (enterprise value) la cea a activelor reglementate (RAB) de la finele anului trecut, indicator pe care analistii de la Erste il considera ca fiind cel mai reprezentativ pentru evaluarea companiei in acest context negativ de piata.
Multiplicatorul ev/RAB in cazul companiilor de utilitati ia de regula valori cuprinse intre 1 si 1,1, in analiza fiind estimata o crestere anuala a activelor reglementate ale companiei de 4,7% pentru urmatorii 10 ani.
Analistii bancii sunt de parere ca dat fiind corectiile puternice pe care le-au suferit titlurile Transelectrica in ultima perioada este putin probabil ca aceste titluri sa atinga noi minime. De asemenea, avand in vedere faptul ca actiunea face parte din domeniul utilitar, pe care unii investitori il vad ca o zona de refugiu in momente de volatilitate excesiva ale pietei, precum cele pe care le-am traversat in ultima perioada, acestia considera ca actiunile Transelectrica ar trebui sa atraga atentia investitorilor.
Analistii de la Erste au evaluat Transelectrica si prin prisma altor modele, cum ar fi cel DCF, de actualizare in prezent a profiturilor viitoare ale companiei, in acest caz rezultand un pret corect de 27,8 lei/actiune.
Conform modelului DDM (Discount Dividend Model), actiunile Transelectrica se tranzactioneaza in prezent peste valoarea corecta, de 20,37 lei/actiune, aceasta fiind cea mai mica estimare rezultata din diferitele moduri de evaluare.
Prin comparatia multiplilor Transelectrica cu alte companii similare din Spania, Belgia si Italia, a rezultat faptul ca transportatorul roman de energie electrica se tranzactioneaza cu un discount de 40% fata de media la nivelul acestora.
Multiplul EV/EBITDA (valoarea companiei raportata la profitul operational) de la finele anului trecut fiind de 6,8 in cazul actiunilor Translectrica, fata de 11,4, media indicatorilor companiilor europene analizate, discrepanta fiind si mai mare daca ne raportam la datele previzionate de Erste pentru urmatorii doi ani.
Transelectrica raporteaza saptamana viitoare, pe 14 august, rezultatele financiare pe primul semestru. In primul trimestru, compania a obtinut un profit net record de 82 mil. lei.
Analistii Erste estimeaza ca Transelectrica va obtine in acest an un profit net de 171,3 mil. lei, de 2,7 ori mai mare fata de castigul din 2007, si o cifra de afaceri de peste 3 mld. lei, in crestere cu 26% comparativ cu anul trecut.
Transelectrica a obtinut anul trecut un profit net de 62,95 mil. lei la vanzari nete de 2,38 mld. lei. Pentru 2009 analistii Erste estimeaza un profit net de 149,7 mil. lei, urmand ca acesta sa urce la 189,1 mil. lei in 2010.
Vanzarile nete ale companiei sunt prognozate sa creasca cu 6% in 2009 si cu 7% in 2010, la 3,18 mld. lei, respectiv 3,4 mld. lei. Totodata, afacerile companiei vor creste pe termen mediu si lung ca urmare a constructiei de noi unitati de productie a energiei si a tranzitului de energie.

Fostul presedinte al SIF2, platit cu 5.300 de euro pe luna

SIF Moldova (SIF2) a incheiat un contract de consultanta in domeniul economico-financiar cu fostul presedinte al Consiliului de Administratie, Sorin Turtoescu (desen). Valoarea contractului este de 19.000 de lei/luna (echivalentul a circa 5.300 de euro) si se intinde pe o perioada de maxim 36 de luni. Este pentru prima data cand o societate de investitii financiare (SIF), face publica remuneratia unui membru din conducere. Sorin Turtoescu s-a retras in iulie de la conducerea SIF Moldova invocand motive de sanatate. El a fost inlocuit de Catalin Chelu, unul dintre cei mai influenti investitori pe SIF-uri. Decizia a surprins intreaga piata. Surse din piata au afirmat atunci ca, de fapt, mai multi actionari ar fi cerut demisia lui Turtoescu. Acesta a detinut functia de presedinte al Consiliului de Administratie din iunie 2005. Cu active nete de circa 430 mil. euro la sfarsitul lunii iunie, SIF Moldova era cea mai mica dintre SIF-uri. La sfarsitul sedintei de ieri, SIF2 era insa a treia din punctul de vedere al capitalizarii, cu o valoare de 251 mil. euro.

Nicolae Tarcea a cumparat actiuni TLV de 11.500 de euro

Nicolae Tarcea, director executiv in cadrul Bancii Transilvania (TLV), a achizitionat luni un pachet de 130.000 de actiuni pentru suma de 40.300 de lei (circa 11.500 de euro). Pretul platit a fost de 0,31 lei pentru un titlu al Bancii Transilvania, cotatie usor sub cea de inchidere din sedinta precedenta. Aceste actiuni au urcat ieri cu 1%, si au fost tranzactionate ultima data la un pret de 0,311 lei/actiune. Noua achizitie vine dupa ce, la finele saptamanii trecute, Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania (TLV), a cumparat de pe Bursa un pachet de peste 60.500 de actiuni ale bancii, la un pret mediu de 0,3260 lei/unitate. El a platit pe acest pachet circa 5.600 de euro (19.740 de lei). Banca Transilvania a anuntat recent ca intentioneaza sa rascumpere de pe piata 5% din actiunile proprii cu scopul de a stabiliza pretul, care a cunoscut o scadere drastica in acest an.

Sindicalistii de la Antibiotice nu vor privatizare prin licitatie cu strigare

Sindicalistii producatorului de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) nu agreeaza ideea privatizarii societatii prin licitatie cu strigare, considerand ca metoda nu ofera masuri asiguratorii angajatilor, dupa ce surse din AVAS au declarat ca firma va fi scoasa iar la privatizare, o varianta fiind chiar licitatia cu strigare. "Metoda licitatiei cu strigare nu va fi agreata de muncitori decat daca ni se ofera niste masuri asiguratorii, pentru ca aceasta metoda nu ofera niciun fel de protectie angajatilor. Se vor cumpara obiecte economice, si nu oameni, de aici porneste nemultumirea noastra", a declarat marti Vasile Stanga, liderul sindical al societatii Antibiotice. El a spus ca sindicalistii se asteptau ca firma Antibiotice sa fie scoasa din nou la privatizare, insa sperau ca metoda aleasa sa nu fie cea a licitatiei prin strigare. Liderul sindical iesean a mai precizat ca nu au fost invitati de AVAS la discutii inainte ca firma sa fie scoasa din nou la privatizare. AVAS, care detine 53% din actiunile Antibiotice Iasi, vrea sa reia in septembrie sau octombrie privatizarea companiei, una dintre metodele de vanzare analizate fiind licitatia cu strigare, anuntul initial fiind revocat in primavara, dupa ce procesul de valorificare a fost anchetat de Parlament si criticat de partide si sindicate. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care detine 53% din capitalul producatorului de medicamente, a publicat la finele anului trecut anuntul de vanzare a companiei, prin licitatie cu strigare, pretul de pornire fiind de 136 milioane de euro. Acestia considerau ca metoda este cea mai buna, intrucat exclude acordarea de ajutoare de stat ilegale.

Statul cauta broker pentru listarea a inca doua aeroporturi

Ministerul Transporturilor (MT) asteapta pana la inceputul lunii septembrie oferte din partea societatilor de servicii de investitii financiare pentru desemnarea intermediarului listarii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a 5% din actiunile aeroporturilor din Constanta si Timisoara. Termenul limita de depunere a ofertelor pentru Aeroportul International Mihail Kogalniceanu din Constanta este 25 august, documentele urmand sa fie deschise doua zile mai tarziu, adica la 27 august, se arata intr-un anunt al institutiei transmis Bursei de Valori Bucuresti. Pentru Aeroportul International Traian Vuia din Timisoara, data limita pentru depunerea ofertelor este 1 septembrie. Aeroportul din Constanta are un capital social de 1,15 mil. lei, iar cel din Timisoara are un capital de 1,6 mil. lei. Ministerul a ales in iunie intermediarul pentru listarea aeroportului Henri Coanda, acesta fiind BT Securities. Listarea la bursa a unor companii din portofoliul Ministerului Transporturilor a fost decisa de Guvern inca din 2006, lista initiala a societatilor vizate fiind modificata ulterior. Ministerul Transporturilor controleaza 80% din capitalul aeroportului Traian Vuia si 60% din actiunile aerportului din Constanta. Fondul Proprietatea detine la fiecare aeroport un pachet de 20% din titluri, iar Consiliul Judetean din Constanta are 20% din actiunile aeroportului Mihail Kogalniceanu.

Fondul Proprietatea, marja de profit de peste 90%

Fondul Proprietatea a incheiat primul semestru cu un profit net record de 319 mil. lei (87 mil. euro), peste castigul de 313 mil. lei raportat pentru intreg anul trecut, veniturile totale semestriale ridicandu-se la 80% din valoarea celor din 2007, potrivit directorului general al fondului, Daniela Lulache.
Fondul detine participatii la toate companiile importante din domeniul energetic, printre care Petrom, Transgaz si Transelectrica, dividendele incasate de la cele trei companii aducand 70% din veniturile totale de 337 mil. lei raportate pe primul semestru.

Piata a cedat pe finalul sedintei. Indicii bursieri au pierdut 1%

Bursa a inregistrat ieri la inceputul sedintei de tranzactionare o usoara crestere, cel mai probabil pe fondul evolutiilor bursiere de pe continent, pentru ca mai apoi sa revina pe minus, unde a si inchis.
Indicele BET a inchis ieri sedinta la nivelul de 6.100 de puncte, in scadere cu 1,12% fata de nivelul sedintei anterioare, pe fondul unor tranzactii care au atins pragul de aproape 5 mil. euro.

"Sentimentul pozitiv al investitorilor de pe bursele europene s-a resimtit si la noi, cel putin in deschiderea sedintei de tranzactionare", a declarat Marcel Murgoci, director operatiuni al Estinvest.
Singurele care au pastrat pana aproape de final tendinta crescatoare din debutul sedintei de ieri au fost societatile de investitii, SIF Banat Crisana (SIF1), inregistrand cea mai mare crestere din randul acestora, de 0,6%, pe fondul unui rulaj scazut. Indicele BET-FI a inchis insa cu o scadere de 0,5%. Cel mai mare volum de tranzactionare dintre SIF-uri l-au inregistrat titlurile SIF Transilvania (SIF3), care au depasit ca valoare nivelul de 2 mil. lei. "SIF-urile nu reactioneaza in ton cu Bursa, companiile incluse de catre acestea, in special cele din sectorul bancar, inregistrand rezultate pozitive. Rezultatele raportate de banci fac ca investitorii sa fie ceva mai optimisti cu privire la evolutia Bursei in perioada imediat urmatoare", a adaugat Murgoci.
Actiunile bancare, BRD, Erste (EBS) si Banca Transilvania (TLV) au inregistrat toate trei cresteri pe parcursul sedintei, cea mai mare urcare fiind consemnata de catre titlurile BRD, de 1,55%. Actiunile BRD au inchis insa in scadere cu 0,5% fata de ziua precedenta. Titlurile TLV au fost cele mai tranzactionate pe piata, atingand un rulaj de 4,1 milioane de lei, actiunile bancii fiind tranzactionate la un pret de 0,314 lei/actiune, in crestere cu 0,64% fata de nivelul sedintei precedente.
"Putem aprecia ca pe fondul cresterilor actiunilor bancare, trendul de revenire al BET se va accentua", a apreciat Murgoci.
Indicele celor mai lichide 25 de companii din piata, BET-XT, n-a reusit sa-si pastreze avantul din sedinta anterioara, inregistrand o scadere de 1%.
In domeniul energetic, titlurile Petrom au scazut cu 4,5%, dupa ce compania a raportat un profit sub asteptari pe trimestrul al doilea. De asemenea, si titlurile Rompetrol Rafinare au scazut cu 4,2%, o actiune fiind tranzactionata la un pret mediu de 0,0525 lei.
Pe piata RASDAQ, valoarea tranzactiilor a atins nivelul de 23,4 mil. lei (6,7 mil. euro). Titlurile producatorului de cereale Comcereal Vaslui (CCEV) au inregistrat cea mai mare crestere pe piata, de 12,5%.
Pe plan extern, indicele francez CAC 40 a urcat ieri cu 0,88%, pana la inchiderea sedintei de la BVB, cel britanic FTSE 100 s-a apreciat cu doar 0,26%, in timp ce indicele german DAX nu inregistra nicio schimbare fata de nivelul sedintei anterioare.

Petrom negociaza cel mai mare credit al unei companii romanesti: 500 mil. euro

Petrom, cea mai mare companie romaneasca, ar putea finaliza intr-o luna discutiile cu un consortiu de banci internationale pentru accesarea unei linii de credit in valoare de pana la 500 de milioane de euro.

Imprumutul, cu termen de rambursare de 3 pana la 5 ani, va fi folosit pentru finantarea programului de investitii anuntat de companie. Finalizarea discutiilor ar aduce pe piata locala cel mai mare credit contractat vreodata de o companie romaneasca.
"Am avut trei ani in care fondurile pentru sustinerea programului de investitii au fost suficiente atat prin majorarea de capital pe care OMV a realizat-o in momentul privatizarii Petrom, majorare de 800 de milioane de euro, cat si prin cash-flow-ul generat de activitatile noastre. Acum aceste surse nu mai sunt suficiente, in conditiile in care ne-am propus sa realizam anual investitii de 1,5 miliarde de euro in perioada 2008-2010", a declarat Mariana Gheorghe directorul executiv (CEO) al Petrom.

Erste: Criza alimentelor favorizeaza producatorii de ingrasaminte

Analistii de la Erste Bank sunt de parere ca o continuare a crizei internationale din sectorul alimentar va favoriza companiile producatoare de ingrasaminte, principalii castigatori de pe Bursa fiind in acest context Azomures Targu-Mures (AZO) si Amonil Slobozia (AMO). Acestia estimeaza ca in conditiile actuale de piata, Azomures va incheia anul 2008 cu un profit brut (EBIT) de 82 mil. dolari, de peste doua ori mai ridicat decat cel bugetat de companie pentru aceeasi perioada, la vanzari de 264 mil. dolari.

Alege Asia - un slogan pentru relansarea IT si telecom

Pentru prima data in istoria sa, relansarea industriei IT nu mai are legatura cu ce se intampla in Silicon Valley, releva o analiza a celebrei companii de cercetare IDC. Cresterea mondiala din sectorul IT&C depinde acum de superputeri in devenire: China si India. Gigantii Asie
i nu mai au mult pana sa acapareze unele din primele pozitii in topurile mondiale IT&C, nu numai ca piete de desfacere, ci si ca jucatori activi pe piata software, hardware si telecom.
Mana de munca si costurile de productie ieftine, precum si produsele competitive pe pietele occidentale au asigurat succesul firmelor din China si India. Totusi, nu trebuie lasat la o parte faptul ca ambele tari, care insumeaza o treime din populatia globului, sunt si enorme piete de desfacere. Piete care vor deveni din ce in ce mai deschise in urmatorii ani si vor fi capabile sa absoarba din ce in ce mai multe produse si servicii.
"China este o superputere IT in formare, dispune de facilitati de nivel mondial si a atras investitii fabuloase in acest sector, apreciaza un analist IDC. China este ca Japonia anilor '70".
Iata numai cateva exemple de ofensiva chineza: piata asiatica de PC-uri este dominata de producatorul chinez Legend Group, telefonia mobila 3G din Europa, de Hutchison Whampoa ( Hong Kong), iar piata de servicii IT&C din China e ocupata in proportie de peste 55% de jucatorii locali.
Totodata, succesul firmelor indiene ii uimeste pe analisti. Piata asiatica de servicii (outsourcing, servicii web, consultanta) este dominata de indieni. Mai mult, companiile indiene Infosys, Wipro si Satyam Infoway ii concureaza pe americani chiar la ei acasa.

Telecomul din Asia spre un nou boom
Dupa un an 2001 slab si o relansare in 2002, anul acesta ar putea marca un nou boom pe piata de telecom din Asia. Cine alimenteaza aceasta explozie? Nimeni altele decat China si India, care prezinta in continuare oportunitati de investitii extraordinare, conform analistilor Gartner Dataquest. Telefonia fixa din Asia va avea anul acesta o crestere de cateva procente, comparativ cu scaderea de 5% inregistrata in 2001 si cu cresterea de 2% pe 2002. Pana in 2006, incasarile din telefonia fixa in Asia vor creste cu 22%, ajungand la 137 de miliarde de dolari pe an, conform estimarilor Gartner Dataquest. Numarul utilizatorilor de telefonie mobila creste exponential, tendinta fiind de a-l depasi pe cel al abonatilor la telefonie fixa. Serviciile de Internet si transfer de date urmeaza sa cunoasca o crestere de 24-36% pe an, incasarile anuale urmand sa fie in 2006, pe intreaga piata asiatica de 50 de miliarde de dolari, conform Gartner.
Spuneam mai inainta ca India este unul dintre motorele de crestere ale acestui sector. O dovada: piata indiana de telecom se va tripla pana in 2012, indica o analiza a firmei de consultanta Ernst&Young. Piata ajunge acum la incasari anuale de 8 miliarde de dolari. Reducerea tarifelor si multitudinea de oferte pentru apelurile internationale au dus la o crestere a cererii pe piata si la inasprirea concurentei", este una dintre explicatiile acestei dinamici exceptionale, conform Ernst & Young.
Numarul de abonati ai serviciilor de telefonie mobila cunoaste o crestere anuala de 48%, urmand sa ajunga de la numai 45 de milioane la aproape 100 de milioane in 2012.
La randul sau China, care trece incet, dar sigur, la un capitalism controlat de stat, este in continuare un El Dorado al telefoniei, considera analistii Parks Associates. Serviciile de telefonie fixa si mobila au fost deschise investitiilor externe, iar lupta este din ce in ce mai acerba. Desi favorizeaza companiile locale, guvernul chinez nu a impus restrictii occidentalilor. Numarul abonatilor de telefonie fixa si mobila a crescut in ultimii cinci ani de la 111 milioane (1998) la 421 de milioane, anul trecut, o crestere de aproape 100% pe an, iar China a depasit Statele Unite ca piata pentru telefoanele mobile. Companiile China Mobile si China Unicom sunt numarul 1 si respectiv numarul 3 mondial in domeniul telecomunicatiilor mobile, ca numar de abonati, conform Parks Associates.

Pot fi disociate afacerile de politica?

Presedintelui Iliescu, in acea sedinta de pomina de la Snagov, i se parea simpla separarea apelor intre afaceri si politica. Dar acum, cand s-a votat Legea conflictului de interese si a incompatibilitatii intre afaceri si politica, pentru multi demnitari si parlamentari e o adevarat
a tragedie, un cosmar.
Saptamana trecuta s-a petrecut un caz emblematic in Statele Unite, patria conflictului de interese. Richard Perle, unul din cei mai cunoscuti "hawks" (ulii razboinici, deosebiti de "doves", porumbei pasnici) care face parte din aripa conservatoare de dreapta din Partidul Republican in frunte cu vicepresedintele Dick Cheney, ministrul apararii Donald Rumsfeld si adjunctul sau Wolfowitz, ocupa in prezent un inalt post in Pentagon: director al Defence Policy Board. In presa americana a aparut informatia ca Richard Perle primeste de la compania Global Crossing un comision de 600.000 de dolari pentru aranjamente cu un negustor de arme din Arabia Saudita. La inceput, Perle a incercat sa justifice legalitatea aranjamentului, dar cand senatorul Lewis din Comisia Militara i-a scris lui Rumsfled, Richard Perle s-a decis sa demisioneze din postul de la Pentagon.
La noi, singurul parlamentar care a anuntat ca va demisiona din Camera Deputatilor a fost Dinu Patriciu, cunoscutul om de afaceri liberal. El a spus: "Moral nu ma ascund dupa piersic si nici nu-mi pot pune soacra sau matusa sa-mi conduca formal afacerile". Altii nu au demonstrat aceeasi hotarare. Adrian Videanu, vicepresedinte al Partidului Democrat, este seful Fondului de Investitii Romano-American. El a declarat ca va lua o decizie dupa consultarea cu partenerii sai daca sa se retraga din Parlament. Ioan Baldea, deputat PRM, presedinte al Comisiei agricole a Camerei Deputatilor, a declarat ca renunta la o firma care-i poarta numele, Baldea Agroexport, la care este unic actionar, dar va delega pe altcineva sa o conduca. Un alt deputat PRM, Constantin Duta, este legat de o mare firma de impresariat artistic, EMI, cu sediul in Marea Britanie, fiind reprezentantul firmei in Romania. El crede ca aceasta pozitie este compatibila cu deputatia, intrucat nu face contracte cu statul. Oricum, se vede ca PRM nu era chiar asa de dezinteresat cand a initiat motiunea de neincredere pentru a bloca pachetul anticoruptie. Radu Berceanu, fost ministru si actualmente deputat PD, detine 90% din actiunile unei firme ce produce piscine si piese care merg 70% la export. Restul actiunilor le detine familia. Berceanu nu se considera afectat de lege, intrucat, ca actionar nu are rol executiv. Senatorul PSD Toma Constantin, care declarase ca va parasi fotoliul parlamentar, acum s-a razgandit. A gasit o formula si ramane senator. Constantin Teculescu (PSD), presedinte al C.E.C., se va decide cand legea va intra in vigoare. Calin Popescu-Tariceanu, deputat liberal si cunoscut importator de automobile, considera ca este implicat in afaceri numai in calitate de actionar, ceea ce nu contravine pozitiei in Parlament. Toti asteapta precizari metodologice dupa ce va aparea legea.
Oricum, este necesar sa se clarifice mai precis cand apare conflictul de interese si cazurile de incompatibilitate intre pozitia de demnitar sau parlamentar si cea din structurile puterii. Este mai curand o lege de prevenire a coruptiei decat de penalizare a ei.