Silviu Sergiu: „Elena Udrea procedează la fel ca Monica Iacob Ridzi. Promovarea turismului în România este un paravan legal
pentru a-şi promova propria imagine şi a plăti aceste servicii cu bani publici”.
„Iarna nu-i ca vara”, iar „Elena Udrea nu-i ca Monica Iacob Ridzi”. Două lucruri în care Traian Băsescu pare să creadă cu tărie. Prima
propoziţie este o axiomă şi nu necesită demonstraţie. A doua poate fi lesne argumentată, prin maniera diferită în care preşedintele tratează cele două cazuri, în esenţă, asemănătoare.
În scandalul „Ridzi”, preşedintele a evitat iniţial o poziţie publică şi a acceptat sacrificarea sa pentru că presiunea opiniei publice nu s-a diminuat în timp şi exista pericolul să deconteze scandalul în alegerile prezidenţiale. După demisia lui Ridzi, în singura intervenţie publică pe acest caz, şeful statului a înfierat practica unor politicieni de a-şi face imagine în presă, achitând aceste servicii cu bani publici şi, implicit, obiceiul unor televiziuni de a accepta acest târg. O poziţie corectă pe fond, dar total lipsită de credibilitatea rostită de şeful statului, având în vedere că Elena Băsescu s-a numărat printre beneficiarele ştirilor contra cost
.
În privinţa Elenei Udrea, preşedintele are o atitudine diferită. A preferat o intervenţie tranşantă, de la primele semne că dezbaterea publică se concentrează tot mai mult pe maniera în care ministrul turismului cheltuieşte banul
public. Preşedintele a decretat că 10 ani de acum încolo vom avea nevoie de un Minister al Turismului şi a aprobat politica fostei sale şefe de cabinet, de a cheltui bani publici cu nemiluita, pentru a promova în străinătate turismul din România, deşi domeniul este într-o comă profundă.
Elena Udrea procedează la fel ca Monica Iacob Ridzi, e drept, într-o manieră mult mai inteligentă şi cheltuind sume mult mai mari. Promovarea turismului românesc este un paravan legal pentru a-şi promova propria imagine, plătind aceste servicii cu bani publici. Traian Băsescu nu vede nicio problemă. În opinia sa, Elena Udrea are un scop legitim pentru cheltuirea fondurilor publice.
luni, 17 august 2009
Munciţi pe un leu, domnule Boc!
Când traiul de azi pe mâine, pe banii băncilor, se va fi sfârşit, Guvernul va face din nou apel la solidaritate, obligat fiind să taie în carne vie
. N-ar strica un exemplu, dat cât de curând!
Nimeni nu face afaceri cu bani de acasă, că de aia există bănci. Guvernul Boc se pare că a învăţat bine această lecţie, de voie, de nevoie, din moment ce n-a fost lună în acest an în care să nu se împrumute în cel puţin cinci-şase rânduri. Problema în sine nu-i dureroasă, pentru că avantajul statului, spre deosebire de debitorul-om-de-la-bloc, este că banii
nu trebuie să-i dea înapoi, cel puţin nu pe toţi şi nu repede -, mai ia un împrumut ca să-l rostogolească pe primul ş.a.m.d., mai ales că are balta peşte - adică băncile bani, cel puţin deocamdată.
Problema celor 11 miliarde de euro pe care Guvernul le-a împrumutat prin această schemă de la bănci nu-i spinoasă nici din perspectiva macro: stăm încă bine la capitolul datorie publică.
Problema apare când se pune întrebarea ce face Guvernul cu aceşti bani? Ar trebui ca, teoretic, să facă afaceri în beneficiul naţiunii, ceea ce pentru o ţară ca România e relativ simplu: străzi, spitale, reţele de utilităţi, canalizare. În câteva rânduri ni s-a servit cifra de 13 miliarde de lei - adică peste trei miliarde de euro investiţii publice. Nu se vede însă nimic, proiectele demarate anii trecuţi merg cu viteza melcului, n-am văzut vreun tăiat de panglică de multe luni, iar proiectele mari care se anunţă vin la pachet cu credite
viitoare. Totul e înţepenit, iar singura destinaţie a sumelor imense împrumutate de la bănci este traiul de zi cu zi: plata salariilor, a pensiilor, a alocaţiilor şi, deloc neglijabil, a imensului aparat de stat, moştenit de la liberali şi înmulţit de social democraţi-liberali. Iar pentru asta toată naţia plăteşte dobândă, deloc mică.
Nu-ţi trebuie multă minte ca să ajungi la soluţia împrumutului pentru traiul de azi pe mâine, ca să ai ce să dai de mâncare la milioanele de bugetari şi pensionari. Numai că nu duce nicăieri, nu e o afacere
. E subzistenţă şi este clar că momentul în care se va tăia dur se apropie - din pensii, din salarii, din numărul de slujbaşi ai statului. Este clar că morişca BNR-bănci-stat se va gripa la un moment dat şi vom ajunge la acea realitate a anilor ’90, prea dură ca s-o îmbrăţişăm, dar mult mai dureroasă în efecte tocmai pentru că n-am aplicat-o: terapia de şoc. Un umil sfat pentru premier: domnule Boc, faceţi-vă salariul un leu! Dumneavoastră şi miniştrii dvs.! Nu ajută prea mult deocamdată, dar vă va ajuta când veţi vorbi despre solidaritate în faţa miilor de oameni pe care-i veţi da afară sau a sutelor de mii cărora le veţi tăia, de data asta pe bune
, salariile!
. N-ar strica un exemplu, dat cât de curând!
Nimeni nu face afaceri cu bani de acasă, că de aia există bănci. Guvernul Boc se pare că a învăţat bine această lecţie, de voie, de nevoie, din moment ce n-a fost lună în acest an în care să nu se împrumute în cel puţin cinci-şase rânduri. Problema în sine nu-i dureroasă, pentru că avantajul statului, spre deosebire de debitorul-om-de-la-bloc, este că banii
nu trebuie să-i dea înapoi, cel puţin nu pe toţi şi nu repede -, mai ia un împrumut ca să-l rostogolească pe primul ş.a.m.d., mai ales că are balta peşte - adică băncile bani, cel puţin deocamdată.
Problema celor 11 miliarde de euro pe care Guvernul le-a împrumutat prin această schemă de la bănci nu-i spinoasă nici din perspectiva macro: stăm încă bine la capitolul datorie publică.
Problema apare când se pune întrebarea ce face Guvernul cu aceşti bani? Ar trebui ca, teoretic, să facă afaceri în beneficiul naţiunii, ceea ce pentru o ţară ca România e relativ simplu: străzi, spitale, reţele de utilităţi, canalizare. În câteva rânduri ni s-a servit cifra de 13 miliarde de lei - adică peste trei miliarde de euro investiţii publice. Nu se vede însă nimic, proiectele demarate anii trecuţi merg cu viteza melcului, n-am văzut vreun tăiat de panglică de multe luni, iar proiectele mari care se anunţă vin la pachet cu credite
viitoare. Totul e înţepenit, iar singura destinaţie a sumelor imense împrumutate de la bănci este traiul de zi cu zi: plata salariilor, a pensiilor, a alocaţiilor şi, deloc neglijabil, a imensului aparat de stat, moştenit de la liberali şi înmulţit de social democraţi-liberali. Iar pentru asta toată naţia plăteşte dobândă, deloc mică.
Nu-ţi trebuie multă minte ca să ajungi la soluţia împrumutului pentru traiul de azi pe mâine, ca să ai ce să dai de mâncare la milioanele de bugetari şi pensionari. Numai că nu duce nicăieri, nu e o afacere
. E subzistenţă şi este clar că momentul în care se va tăia dur se apropie - din pensii, din salarii, din numărul de slujbaşi ai statului. Este clar că morişca BNR-bănci-stat se va gripa la un moment dat şi vom ajunge la acea realitate a anilor ’90, prea dură ca s-o îmbrăţişăm, dar mult mai dureroasă în efecte tocmai pentru că n-am aplicat-o: terapia de şoc. Un umil sfat pentru premier: domnule Boc, faceţi-vă salariul un leu! Dumneavoastră şi miniştrii dvs.! Nu ajută prea mult deocamdată, dar vă va ajuta când veţi vorbi despre solidaritate în faţa miilor de oameni pe care-i veţi da afară sau a sutelor de mii cărora le veţi tăia, de data asta pe bune
, salariile!
Securitatea si comunismul presedintelui
Traian Basescu a inceput sa fie huiduit. Este raspunsul la frecventele bai de multime pe care le face, consumand bani publici. Sub pretextul unor vizite prezidentiale in mijlocul comunitatilor locale. In realitate, el este in campanie
electorala. Dar nu recunoaste acest lucru, pentru a nu fi luat la intrebari. Pentru ca in niciun stat democratic nu este posibil ca cineva sa-si faca o campanie personala prin deturnari de fonduri. Cu atat mai mult, in plina criza. La pachet cu Basescu sunt huiduiti si liderii PD-L, vinovati pentru ca ii acorda sprijin politic neconditionat. Viorel Hrebenciuc a facut o declaratie interesanta: "criza se va sfarsi - a spus el - odata cu Traian Basescu". Este cat se poate de real. Ce determina o asemenea afirmatie? Care este originea unor asemenea reactii de respingere care, evident, se vor intensifica? De ce a inceput marea huiduala?
Sunt trei motive mari pe care eu le-am identificat. In esenta, Basescu se face vinovat de o profunda imoralitate, pe care populatia o intelege si o condamna. Nu este vorba doar de o imoralitate politica. Ci si de alta natura. Frizand lacomia. In al doilea rand, pe parcursul intregii sale cariere, ma refer la cele cinci mandate ca ministru al Transporturilor, la mandatul sau de primar general si la cel de presedinte, el s-a dovedit contraproductiv. Nu a facut decat sa aduca prejudicii statului roman si, implicit, cetateanului. Iar acum, in fine, cetateanul a inceput sa inteleaga. Si, in al treilea rand, acelasi Traian Basescu a esuat in toate proiectele sale de politica externa. Umilindu-ne, ca natiune, intr-o masura fara precedent. Avem semnale ca cetateanul a inteles care este cauza izolarii Romaniei. Iar in disperare de cauza, pana la alegerile din noiembrie, nu are alta solutie decat sa huiduie. Ma voi referi, in acest editorial, doar la prima
cauza, urmand sa dezvolt in viitor si celelalte doua teme.
Traian BAsescu, dupa o retragere strategica de un an, atunci cand a fost supus unei presiuni penale si unui linsaj mediatic, avand ca punct de plecare scandalul "Flota", a revenit in Partidul Democrat cu putin timp inainte sa se produca doua evenimente. Primul a fost cazul Adrian Severin, care a declansat o adevarata furtuna, afirmand ca exista sefi de partid si directori de ziare agenti ai unor puteri straine. Al doilea, momentul in care a fost legiferata obligatia de a declara, sub sanctiune penala pentru fals, daca un demnitar politic a colaborat sau nu cu Securitatea. In ambele situatii, Basescu a dat din colt in colt in fata colegilor de partid, marturisind ca in functia de sef al Agentiei Navrom de la Anvers nu avea alta solutie decat sa dea rapoarte la Securitate. In ambele situatii, colegii sai au inchis ochii. Odata ajuns, cu sustinerea lor, primar general, Traian Basescu i-a eliminat, pe rand, din partid. Incepand chiar cu fondatorul PD, Petre Roman. Anterior iesirii sale temporare de pe scena politica, Basescu locuia la Bucuresti
, intr-o luxoasa vila
nationalizata. Cand in Parlament s-a supus la vot un proiect pentru restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist, Basescu a fost contra. Si, cu nonsalanta, a explicat de ce: "cum sa votez eu impotriva intereselor propriei mele familii?". Ca si cand, in Parlament, el a fost reprezentantul nu al alegatorilor, ci al familiei
sale.
In urmAtorul demers editorial voi dezvolta aceasta tema a imoralitatii. Si, apoi, capitolele urmatoare.
electorala. Dar nu recunoaste acest lucru, pentru a nu fi luat la intrebari. Pentru ca in niciun stat democratic nu este posibil ca cineva sa-si faca o campanie personala prin deturnari de fonduri. Cu atat mai mult, in plina criza. La pachet cu Basescu sunt huiduiti si liderii PD-L, vinovati pentru ca ii acorda sprijin politic neconditionat. Viorel Hrebenciuc a facut o declaratie interesanta: "criza se va sfarsi - a spus el - odata cu Traian Basescu". Este cat se poate de real. Ce determina o asemenea afirmatie? Care este originea unor asemenea reactii de respingere care, evident, se vor intensifica? De ce a inceput marea huiduala?
Sunt trei motive mari pe care eu le-am identificat. In esenta, Basescu se face vinovat de o profunda imoralitate, pe care populatia o intelege si o condamna. Nu este vorba doar de o imoralitate politica. Ci si de alta natura. Frizand lacomia. In al doilea rand, pe parcursul intregii sale cariere, ma refer la cele cinci mandate ca ministru al Transporturilor, la mandatul sau de primar general si la cel de presedinte, el s-a dovedit contraproductiv. Nu a facut decat sa aduca prejudicii statului roman si, implicit, cetateanului. Iar acum, in fine, cetateanul a inceput sa inteleaga. Si, in al treilea rand, acelasi Traian Basescu a esuat in toate proiectele sale de politica externa. Umilindu-ne, ca natiune, intr-o masura fara precedent. Avem semnale ca cetateanul a inteles care este cauza izolarii Romaniei. Iar in disperare de cauza, pana la alegerile din noiembrie, nu are alta solutie decat sa huiduie. Ma voi referi, in acest editorial, doar la prima
cauza, urmand sa dezvolt in viitor si celelalte doua teme.
Traian BAsescu, dupa o retragere strategica de un an, atunci cand a fost supus unei presiuni penale si unui linsaj mediatic, avand ca punct de plecare scandalul "Flota", a revenit in Partidul Democrat cu putin timp inainte sa se produca doua evenimente. Primul a fost cazul Adrian Severin, care a declansat o adevarata furtuna, afirmand ca exista sefi de partid si directori de ziare agenti ai unor puteri straine. Al doilea, momentul in care a fost legiferata obligatia de a declara, sub sanctiune penala pentru fals, daca un demnitar politic a colaborat sau nu cu Securitatea. In ambele situatii, Basescu a dat din colt in colt in fata colegilor de partid, marturisind ca in functia de sef al Agentiei Navrom de la Anvers nu avea alta solutie decat sa dea rapoarte la Securitate. In ambele situatii, colegii sai au inchis ochii. Odata ajuns, cu sustinerea lor, primar general, Traian Basescu i-a eliminat, pe rand, din partid. Incepand chiar cu fondatorul PD, Petre Roman. Anterior iesirii sale temporare de pe scena politica, Basescu locuia la Bucuresti
, intr-o luxoasa vila
nationalizata. Cand in Parlament s-a supus la vot un proiect pentru restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist, Basescu a fost contra. Si, cu nonsalanta, a explicat de ce: "cum sa votez eu impotriva intereselor propriei mele familii?". Ca si cand, in Parlament, el a fost reprezentantul nu al alegatorilor, ci al familiei
sale.
In urmAtorul demers editorial voi dezvolta aceasta tema a imoralitatii. Si, apoi, capitolele urmatoare.
Ce ne faceam daca Mazare vedea Brokebak Mountain?
Cred ca Radu Mazare a reusit sa implice PSD in primul scandal real international, intr-o perioada in care unul dintre minimele avantaje ale lui Mircea Geoana in cursa pentru Cotroceni consta in usile marilor cancelarii inchise in nasul lui Traian Basescu. Nu are nicio importanta daca ziarele israeliene sau agentiile internationale au aflat de prestatia ca fotomodel nazist a primarului constantean de la o singura sursa, demonstrandu-se astfel forta presei, chiar si a unui ziar mic. Chiar il felicit pe gazetarul care a reusit informarea in scurt timp a mediei straine! E tare! Stirea a fost rapid
confirmata si a devenit scandal international. A contribuit si Mazare din plin, prin aroganta primelor raspunsuri date dupa aparitia pozelor, mai ales a cataramei buclucase pe care era svastica. Primarul a lasat sa se inteleaga ca a vrut sa faca o metafora de pe scena prezentarii de moda, inspirat de “Operatiunea Valkyrie”, el intruchipand ofiterul care a fost la un pas de sacrificiul suprem pe frontul din Africa si apoi planuieste asasinarea despotului nebun care a tarat toata lumea in razboi. O metafora la ce ar trebui sa pateasca “Iuda zilelor noastre”, cum il numea Mazare pe presedinte. Lasam la o parte ca modelul e prost ales, complotistii “Valkyrie” au sfarsit toti mai prost ca despotul nebun. Daca era sa caute un exemplu de complot reusit, mai bine Mazare vedea “Caligula” si hainele (din putinele secvente in care protagonistii erau imbracati!) erau mai potrivite pentru sezonul estival. Ma mai gandesc la un lucru, Mazare a “re-ecranizat” pana acum James Bond, Valkyrie... daca urmeaza “Brokebak Mountain”, eu imi vand televizorul. P.S. Din cazul Mazare, in care pana la urma, in calitate de sef pe linie de partid al primarului, va fi silit sa-si ceara public scuze de la o comunitate jignita gratuit, Mircea Geoana trebuie sa inteleaga ca baronii locali sunt la fel de utili daca le da cate o functie pentru protejatii lor fara a mai trebui sa se afiseze cu ei si cand gresesc flagrant. Un exemplu e Mazare, altul e Oprisan, care spumega la adresa ministrului educatiei... si lista poate continua pana la 42.
confirmata si a devenit scandal international. A contribuit si Mazare din plin, prin aroganta primelor raspunsuri date dupa aparitia pozelor, mai ales a cataramei buclucase pe care era svastica. Primarul a lasat sa se inteleaga ca a vrut sa faca o metafora de pe scena prezentarii de moda, inspirat de “Operatiunea Valkyrie”, el intruchipand ofiterul care a fost la un pas de sacrificiul suprem pe frontul din Africa si apoi planuieste asasinarea despotului nebun care a tarat toata lumea in razboi. O metafora la ce ar trebui sa pateasca “Iuda zilelor noastre”, cum il numea Mazare pe presedinte. Lasam la o parte ca modelul e prost ales, complotistii “Valkyrie” au sfarsit toti mai prost ca despotul nebun. Daca era sa caute un exemplu de complot reusit, mai bine Mazare vedea “Caligula” si hainele (din putinele secvente in care protagonistii erau imbracati!) erau mai potrivite pentru sezonul estival. Ma mai gandesc la un lucru, Mazare a “re-ecranizat” pana acum James Bond, Valkyrie... daca urmeaza “Brokebak Mountain”, eu imi vand televizorul. P.S. Din cazul Mazare, in care pana la urma, in calitate de sef pe linie de partid al primarului, va fi silit sa-si ceara public scuze de la o comunitate jignita gratuit, Mircea Geoana trebuie sa inteleaga ca baronii locali sunt la fel de utili daca le da cate o functie pentru protejatii lor fara a mai trebui sa se afiseze cu ei si cand gresesc flagrant. Un exemplu e Mazare, altul e Oprisan, care spumega la adresa ministrului educatiei... si lista poate continua pana la 42.
Am vazut autostrazi la televizor!
Va mai amintiti versurile melodiei lui Alexandru Andries "Am vazut cascaval/ La telejurnal"? Uitati-va sambata seara, pe PRO TV, la serialul nemtesc "Cobra 11 in alerta". Actiunea filmului se petrece aproape exclusiv pe autostrazile din Germania, iar eroii principali sunt doi ofiteri de la Politia Autostrazilor, care stau toata ziua in trafic
, urmaresc infractori periculosi, trag cu pistoalele in ei, ii arunca in aer, totul cu scopul de a-i proteja pe oamenii cinstiti care circula regulamentar. M-am uitat fascinat cateva zeci de minute la film, nu pentru ca m-ar fi captivat peripetiile, naive de altfel, ale superpolitistilor nemti, ci pentru ca am realizat ce minunata este aceasta lume a autostrazilor din Germania: 12 mii de kilometri de sosele impecabile, pe care poti sa rulezi cu mare viteza, dotate cu sisteme sofisticate de monitorizare a traficului, cu statii de salvare si politie proprii, ca sa nu mai vorbim de restaurante, moteluri si cluburi. Cat de departe si, poate, de neinteles este aceasta lume pentru romani! Mi-am adus aminte de vremurile de dinainte de 1989, cand vedeam la posturile de televiziune straine portocale, ba-nane si cascaval, iar cei mai multi dintre noi nu stiau ce gust au in realitate. Romanii poate nu constientizau atunci pe deplin ce pierd din cauza comunismului, asa cum probabil nici acum nu au cum sa inteleaga ce ar insemna 12 mii de kilometri de autostrada la ei in tara.
Un film precum "Cobra 11 in alerta" nu s-ar putea turna niciodata la noi, cu actori romani, pentru ca pur si simplu ar vorbi despre o lume care ne este straina. Nici practic nu ar fi posibil, pentru ca ar avea nevoie de cheltuieli uriase cu efectele speciale.
Daca facem un exercitiu de imaginatie, descoperim ca nici alte filme nu s-ar putea realiza in Romania, tocmai pentru ca nu ar fi credibile. Ganditi-va la "Caracatita", cunoscutul serial italian in care personajul principal, Corrado Cattani, este un inspector de politie care isi dedica viata
luptei impotriva Mafiei. Daca vreun regizor roman si-ar propune sa realizeze la noi un film despre lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, nu ar face decat sa se umple de ridicol, indiferent cat de talentat ar fi. Cine mai crede in Romania ca vreun politist si-ar risca vreun nasture de la veston numai sa-l vada bagat dupa gratii pe nu stiu care mahar?
De asemenea, nu cred ca s-ar putea face un serial serios care sa aiba ca model "West Wing" ("Viata la Casa
Alba", cum a fost tradus la noi). Serialul dezvaluie culisele politicii americane de la nivel inalt, dar personajele care trag sforile actioneaza inteligent, in stil machiavelic, chiar si atunci cand trebuie sa ascunda afacerile murdare. Cum ar putea sa aprecieze romanii un astfel de film, in conditiile in care la noi matrapazlacurile sunt facute pe fata de politicieni agramati, smenari de Rahova sau oportunisti plini de tupeu?
Filmele romanesti care au succes la public sunt despre politisti prosti, baieti de cartier sau tigani. Politistul Garcea, Costel si Nelu Curca (din sitcomul "La bloc
") sunt credibili pentru ca serialele lor descriu intocmai lumea in care traim, o lume cu oameni saraci, aspiratii joase si nevoi primare. Politistul Garcea nu este un supererou care urmareste banditi pe autostrazi (care autostrazi?), ci este corupt, prost si conduce o masina ieftina. Reprezinta, pana la urma, un produs
suta la suta romanesc.
Nivelul de evolutie al unei societati este reflectat si in serialele locale de televiziune. Chiar si daca ar vrea, scenaristii nostri nu au cum sa scrie filme despre autostrazi, spitale cu medici-model, lupta impotriva coruptiei sau politicieni destepti. Ar vorbi despre o lume care ne este necunoscuta.
Nici macar un "Baywach" autohton nu s-ar putea turna pe litoral. Salvamarii romani din film care se arunca in valuri ca sa salveze vieti nu ar fi credibili atata vreme cat toata lumea i-a vazut pe cei din realitate, in urma cu doua saptamani, cum strigau in gura mare ca intra in greva pentru ca nu si-au primit salariile. Cine a mai auzit ca niste supereroi sa moara de foame?
, urmaresc infractori periculosi, trag cu pistoalele in ei, ii arunca in aer, totul cu scopul de a-i proteja pe oamenii cinstiti care circula regulamentar. M-am uitat fascinat cateva zeci de minute la film, nu pentru ca m-ar fi captivat peripetiile, naive de altfel, ale superpolitistilor nemti, ci pentru ca am realizat ce minunata este aceasta lume a autostrazilor din Germania: 12 mii de kilometri de sosele impecabile, pe care poti sa rulezi cu mare viteza, dotate cu sisteme sofisticate de monitorizare a traficului, cu statii de salvare si politie proprii, ca sa nu mai vorbim de restaurante, moteluri si cluburi. Cat de departe si, poate, de neinteles este aceasta lume pentru romani! Mi-am adus aminte de vremurile de dinainte de 1989, cand vedeam la posturile de televiziune straine portocale, ba-nane si cascaval, iar cei mai multi dintre noi nu stiau ce gust au in realitate. Romanii poate nu constientizau atunci pe deplin ce pierd din cauza comunismului, asa cum probabil nici acum nu au cum sa inteleaga ce ar insemna 12 mii de kilometri de autostrada la ei in tara.
Un film precum "Cobra 11 in alerta" nu s-ar putea turna niciodata la noi, cu actori romani, pentru ca pur si simplu ar vorbi despre o lume care ne este straina. Nici practic nu ar fi posibil, pentru ca ar avea nevoie de cheltuieli uriase cu efectele speciale.
Daca facem un exercitiu de imaginatie, descoperim ca nici alte filme nu s-ar putea realiza in Romania, tocmai pentru ca nu ar fi credibile. Ganditi-va la "Caracatita", cunoscutul serial italian in care personajul principal, Corrado Cattani, este un inspector de politie care isi dedica viata
luptei impotriva Mafiei. Daca vreun regizor roman si-ar propune sa realizeze la noi un film despre lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, nu ar face decat sa se umple de ridicol, indiferent cat de talentat ar fi. Cine mai crede in Romania ca vreun politist si-ar risca vreun nasture de la veston numai sa-l vada bagat dupa gratii pe nu stiu care mahar?
De asemenea, nu cred ca s-ar putea face un serial serios care sa aiba ca model "West Wing" ("Viata la Casa
Alba", cum a fost tradus la noi). Serialul dezvaluie culisele politicii americane de la nivel inalt, dar personajele care trag sforile actioneaza inteligent, in stil machiavelic, chiar si atunci cand trebuie sa ascunda afacerile murdare. Cum ar putea sa aprecieze romanii un astfel de film, in conditiile in care la noi matrapazlacurile sunt facute pe fata de politicieni agramati, smenari de Rahova sau oportunisti plini de tupeu?
Filmele romanesti care au succes la public sunt despre politisti prosti, baieti de cartier sau tigani. Politistul Garcea, Costel si Nelu Curca (din sitcomul "La bloc
") sunt credibili pentru ca serialele lor descriu intocmai lumea in care traim, o lume cu oameni saraci, aspiratii joase si nevoi primare. Politistul Garcea nu este un supererou care urmareste banditi pe autostrazi (care autostrazi?), ci este corupt, prost si conduce o masina ieftina. Reprezinta, pana la urma, un produs
suta la suta romanesc.
Nivelul de evolutie al unei societati este reflectat si in serialele locale de televiziune. Chiar si daca ar vrea, scenaristii nostri nu au cum sa scrie filme despre autostrazi, spitale cu medici-model, lupta impotriva coruptiei sau politicieni destepti. Ar vorbi despre o lume care ne este necunoscuta.
Nici macar un "Baywach" autohton nu s-ar putea turna pe litoral. Salvamarii romani din film care se arunca in valuri ca sa salveze vieti nu ar fi credibili atata vreme cat toata lumea i-a vazut pe cei din realitate, in urma cu doua saptamani, cum strigau in gura mare ca intra in greva pentru ca nu si-au primit salariile. Cine a mai auzit ca niste supereroi sa moara de foame?
În Saturn, turiştii mănâncă porumb la grătar pe ritm de manele
Staţiunea Saturn este în continuare o destinaţie căutată de familiile care vor să îşi petreacă vacanţa la Marea Neagră. Plaja este plină de copii care aleargă printre prosoapele turiştilor, dar şi de căţei cu botul murdărit de nisip, care nu se sfiesc să treacă direct
peste cearşafurile întinse la malul mării.
Câteva hoteluri de lux apărute recent în staţiune stau alături de unele mai vechi, cu aspect de cămin de studenţi, în curtea cărora turiştii îşi prepară singuri masa
de seară: o porţie de mici la grătar.
În timpul zilei, plaja este ticsită de vânzători de nămol şi de celebra „piatră de baie”, dar şi de podoabe de sezon: coliere, brăţări şi coşuri cu stele de mare învelite într-o folie de plastic. O doamnă corpolentă, cu şorţ alb prins la brâu, se plimbă printre turişti cu un butoi cu porumb fiert, ajutată de un puşti care înfulecă şi el un porumb şi-i asigură
pe potenţialii clienţi că este foarte bun.
Ce facem în Saturn
Seara, câte un aventurier face bucle pe plajă cu ATV-ul, în admiraţia unanimă a prietenilor care îl privesc de pe margine. Hidrobicicletele prăfuite, cu cârma ruginită, vopsite strident în roşu şi galben stau triste pe plajă. Doamne în vârstă caută scoici în nisip, părinţii stau la o ţigară, iar copiii aleargă agitaţi pe nisipul amestecat cu coji de seminţe.
Trăsuri trase de cai neîngrijiţi trec pe înserat pe străzile staţiunii, iar vizitii îşi cheamă muşterii sunând dintr-un clopoţel. Posibilităţi de distracţie în Saturn nu prea sunt: părinţii îi duc pe cei mici în parcul de distracţii iluminat strident de miile de beculeţe colorate ce sclipesc obositor. Accesul în parc se face pe un drum noroit, plin de bălţi.
peste cearşafurile întinse la malul mării.
Câteva hoteluri de lux apărute recent în staţiune stau alături de unele mai vechi, cu aspect de cămin de studenţi, în curtea cărora turiştii îşi prepară singuri masa
de seară: o porţie de mici la grătar.
În timpul zilei, plaja este ticsită de vânzători de nămol şi de celebra „piatră de baie”, dar şi de podoabe de sezon: coliere, brăţări şi coşuri cu stele de mare învelite într-o folie de plastic. O doamnă corpolentă, cu şorţ alb prins la brâu, se plimbă printre turişti cu un butoi cu porumb fiert, ajutată de un puşti care înfulecă şi el un porumb şi-i asigură
pe potenţialii clienţi că este foarte bun.
Ce facem în Saturn
Seara, câte un aventurier face bucle pe plajă cu ATV-ul, în admiraţia unanimă a prietenilor care îl privesc de pe margine. Hidrobicicletele prăfuite, cu cârma ruginită, vopsite strident în roşu şi galben stau triste pe plajă. Doamne în vârstă caută scoici în nisip, părinţii stau la o ţigară, iar copiii aleargă agitaţi pe nisipul amestecat cu coji de seminţe.
Trăsuri trase de cai neîngrijiţi trec pe înserat pe străzile staţiunii, iar vizitii îşi cheamă muşterii sunând dintr-un clopoţel. Posibilităţi de distracţie în Saturn nu prea sunt: părinţii îi duc pe cei mici în parcul de distracţii iluminat strident de miile de beculeţe colorate ce sclipesc obositor. Accesul în parc se face pe un drum noroit, plin de bălţi.
Deficit de 7%, acordul cu FMI e în pericol
Ministrul Economiei
avansează cea mai sumbră prognoză de deficit bugetar: 7% din PIB. Ţintele din acordul cu FMI trebuie rediscutate, iar dacă Fondul nu vrea, nu vom primi restul împrumutului.
Deficitul bugetar al României va depăşi cu mult ţinta convenită în acordul cu FMI şi se va cifra la 7% din PIB, potrivit ultimelor estimări ale oficialilor de la Bucureşti, ceea ce face obligatorie
rediscutarea condiţiilor din acordul de împrumut cu Fondul.
„Deficitul (bugetar) pentru 2009 cred că va fi în jur de 7% (din PIB). Contracţia economică cred că va fi în jur de 6%, sau sub 6%, pentru că vine agricultura în partea a doua a anului, care, din previziunile care sunt, va avea o pondere bunicică“, a spus ministrul Economiei, Adriean Videanu, la postul tv The Money Channel.
Estimarea de scădere a PIB a lui Videanu este uşor mai optimistă decât cea prezentată săptămâna trecută de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.
El declara, în 15 iulie, că economia României s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%.
Amintim că Guvernul lua în calcul, după rectificarea bugetară din aprilie, un deficit bugetar de 4,6% din PIB şi o contracţie economică de 4% în acest an. În aceste condiţii, ministrul Economiei a spus că este „obligatoriu“ ca ţintele de deficit bugetar convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie renegociate. De aceeaşi părere este şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care crede că sunt şanse de modificare a ţintelor stabilite cu Fondul. „Vor exista clar şanse de redefinire a ţintelor. Ele trebuie rediscutate în noile circumstanţe“, a spus Tănăsescu la aceeaşi emisiune tv.
Potrivit acordului de împrumut cu FMI, România trebuie să respecte ţinte trimestriale de deficit pentru acest an. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde de lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde de lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru - de 18,6 miliarde de lei. La sfârşitul anului, acesta nu trebuie să depăşească 24,3 miliarde de lei. Or, în condiţiile unei contracţii economice de 6% (în varianta optimistă a lui Videanu), un deficit de 7% ar însemna, nominal, 36,4 miliarde de lei. Guvernul intenţiona oricum să schimbe datele acordului încercând să mute cheltuielile din trimestrul patru în trimestrul trei, ceea ce ar duce la ratarea ţintelor trimestriale.
S-ar putea ca FMI să nu se lase însă uşor convins, dacă Guvernul nu reuşeşte să-i convingă pe cei de la Washington că ţintele au fost ratate din cauza crizei şi nu a propriilor politici. Vinerea trecută, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a subliniat că, în cazul în care Executivul de la Bucureşti nu va respecta ţinta de deficit bugetar fixată în cadrul acordului de finanţare cu FMI şi CE „din cauza unor decizii interne“, FMI nu va elibera următoarea tranşă de împrumut.
România a încasat prima tranşă de 5 miliarde de euro, din acordul de împrumut extern, care are o valoare totală de 20 de miliarde de euro.
avansează cea mai sumbră prognoză de deficit bugetar: 7% din PIB. Ţintele din acordul cu FMI trebuie rediscutate, iar dacă Fondul nu vrea, nu vom primi restul împrumutului.
Deficitul bugetar al României va depăşi cu mult ţinta convenită în acordul cu FMI şi se va cifra la 7% din PIB, potrivit ultimelor estimări ale oficialilor de la Bucureşti, ceea ce face obligatorie
rediscutarea condiţiilor din acordul de împrumut cu Fondul.
„Deficitul (bugetar) pentru 2009 cred că va fi în jur de 7% (din PIB). Contracţia economică cred că va fi în jur de 6%, sau sub 6%, pentru că vine agricultura în partea a doua a anului, care, din previziunile care sunt, va avea o pondere bunicică“, a spus ministrul Economiei, Adriean Videanu, la postul tv The Money Channel.
Estimarea de scădere a PIB a lui Videanu este uşor mai optimistă decât cea prezentată săptămâna trecută de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.
El declara, în 15 iulie, că economia României s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%.
Amintim că Guvernul lua în calcul, după rectificarea bugetară din aprilie, un deficit bugetar de 4,6% din PIB şi o contracţie economică de 4% în acest an. În aceste condiţii, ministrul Economiei a spus că este „obligatoriu“ ca ţintele de deficit bugetar convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie renegociate. De aceeaşi părere este şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care crede că sunt şanse de modificare a ţintelor stabilite cu Fondul. „Vor exista clar şanse de redefinire a ţintelor. Ele trebuie rediscutate în noile circumstanţe“, a spus Tănăsescu la aceeaşi emisiune tv.
Potrivit acordului de împrumut cu FMI, România trebuie să respecte ţinte trimestriale de deficit pentru acest an. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde de lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde de lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru - de 18,6 miliarde de lei. La sfârşitul anului, acesta nu trebuie să depăşească 24,3 miliarde de lei. Or, în condiţiile unei contracţii economice de 6% (în varianta optimistă a lui Videanu), un deficit de 7% ar însemna, nominal, 36,4 miliarde de lei. Guvernul intenţiona oricum să schimbe datele acordului încercând să mute cheltuielile din trimestrul patru în trimestrul trei, ceea ce ar duce la ratarea ţintelor trimestriale.
S-ar putea ca FMI să nu se lase însă uşor convins, dacă Guvernul nu reuşeşte să-i convingă pe cei de la Washington că ţintele au fost ratate din cauza crizei şi nu a propriilor politici. Vinerea trecută, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a subliniat că, în cazul în care Executivul de la Bucureşti nu va respecta ţinta de deficit bugetar fixată în cadrul acordului de finanţare cu FMI şi CE „din cauza unor decizii interne“, FMI nu va elibera următoarea tranşă de împrumut.
România a încasat prima tranşă de 5 miliarde de euro, din acordul de împrumut extern, care are o valoare totală de 20 de miliarde de euro.
Gripal A/H1N1 explodează în România
Zece cazuri noi de infecţie cu noua gripă au fost anunţate ieri. Printre cei confirmaţi e şi fiul unui pediatru care lucrează într-un spital de urgenţă.
Virusul gripei porcine se extinde rapid
şi în România. Ieri, Ministerul Sănătaţii a anunţat 10 noi cazuri de îmbolnăvire. Printre suspecţi se numără şi şeful unităţii de primiri urgenţe dintr-un spital de copii
din Capitală, care are un risc major să ia boala de la fiul lui de 14 ani, venit recent dintr-o tabără din Anglia şi care se află printre cei 10 confirmaţi.
Medicii spun că, deocamdată, cazurile depistate sunt de import, însă nu e exclus ca multe să fi scăpat numărătorii oficiale. 69 de români au fost până acum depistaţi cu virusul A/H1N1. Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă că vaccinul contra virusului pandemic va trebui făcut în două doze, ceea ce complică situaţia. Tot OMS a avertizat că pandemia de gripă se extinde cu o viteză fără precedent.
Virusul gripei porcine se extinde rapid
şi în România. Ieri, Ministerul Sănătaţii a anunţat 10 noi cazuri de îmbolnăvire. Printre suspecţi se numără şi şeful unităţii de primiri urgenţe dintr-un spital de copii
din Capitală, care are un risc major să ia boala de la fiul lui de 14 ani, venit recent dintr-o tabără din Anglia şi care se află printre cei 10 confirmaţi.
Medicii spun că, deocamdată, cazurile depistate sunt de import, însă nu e exclus ca multe să fi scăpat numărătorii oficiale. 69 de români au fost până acum depistaţi cu virusul A/H1N1. Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă că vaccinul contra virusului pandemic va trebui făcut în două doze, ceea ce complică situaţia. Tot OMS a avertizat că pandemia de gripă se extinde cu o viteză fără precedent.
luni, 20 iulie 2009
Băsescu: „Nu voi numi un premier tehnocrat“
ful statului susţine că, în momente de dificultate economică, guvernarea trebuie asumată de politicieni.
Varianta desemnării unui premier apolitic, care să conducă guvernul în contextul crizei economice, vehiculată recent în mediul politic, a fost exclusă ieri de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a anunţat de la Palatul Cotroceni că opţiunea sa după 30 noiembrie va fi pentru un politician la vârful guvernului, care să aplice „măsuri generale de dreapta“ şi să respecte Planul naţional de dezvoltare a României pentru 2007-2013 aprobat de Comisia Europeană.
Până la punerea pe hârtie a unui program
de guvernare, Băsescu a admis că nu a citit niciuna dintre variantele propuse de partide în campanie
, dar a venit, în schimb, cu o listă întreagă de priorităţi pentru viitorul executiv, rezultate din turneul său recent prin ţară.
„Sunt unul dintre politicienii care susţin că guvernarea, mai ales în momente de dificultate economică, trebuie asumată de politicieni. De asta se zbat să ajungă la guvernare. Responsabilitatea trecerii prin perioada de afectare a României şi a românilor de criza globală trebuie să aparţină politicienilor şi nu poate fi pusă în spatele unui tehnocrat“, a spus Băsescu, fără a da detalii.
Preşedintele nu a făcut precizări nici în privinţa culorii politice a viitorului executiv, dar s-a pronunţat, mai degrabă, pentru un guvern de dreapta. „Am convingerea că măsurile generale de dreapta vor fi cele care vor stimula aplicarea Planului naţional de dezvoltare 2007-2012“, a spus Băsescu.
Guvernul de uniune naţională - „exagerat“
Un alt argument pentru care premierul technocrat nu este văzut ca o soluţie la Cotroceni a fost dat de Băsescu aseară, la Realitatea TV: lipsa de autoritate într-un guvern „care va fi format din cel puţin două partide“. „Dacă va dori ca la un minister sau altul să aibă tehnocraţi, nu-l opreşte nimeni, dar guvernul trebuie să aibă expresie şi răspundere politică“, a explicat preşedintele.
Varianta desemnării unui premier apolitic, care să conducă guvernul în contextul crizei economice, vehiculată recent în mediul politic, a fost exclusă ieri de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a anunţat de la Palatul Cotroceni că opţiunea sa după 30 noiembrie va fi pentru un politician la vârful guvernului, care să aplice „măsuri generale de dreapta“ şi să respecte Planul naţional de dezvoltare a României pentru 2007-2013 aprobat de Comisia Europeană.
Până la punerea pe hârtie a unui program
de guvernare, Băsescu a admis că nu a citit niciuna dintre variantele propuse de partide în campanie
, dar a venit, în schimb, cu o listă întreagă de priorităţi pentru viitorul executiv, rezultate din turneul său recent prin ţară.
„Sunt unul dintre politicienii care susţin că guvernarea, mai ales în momente de dificultate economică, trebuie asumată de politicieni. De asta se zbat să ajungă la guvernare. Responsabilitatea trecerii prin perioada de afectare a României şi a românilor de criza globală trebuie să aparţină politicienilor şi nu poate fi pusă în spatele unui tehnocrat“, a spus Băsescu, fără a da detalii.
Preşedintele nu a făcut precizări nici în privinţa culorii politice a viitorului executiv, dar s-a pronunţat, mai degrabă, pentru un guvern de dreapta. „Am convingerea că măsurile generale de dreapta vor fi cele care vor stimula aplicarea Planului naţional de dezvoltare 2007-2012“, a spus Băsescu.
Guvernul de uniune naţională - „exagerat“
Un alt argument pentru care premierul technocrat nu este văzut ca o soluţie la Cotroceni a fost dat de Băsescu aseară, la Realitatea TV: lipsa de autoritate într-un guvern „care va fi format din cel puţin două partide“. „Dacă va dori ca la un minister sau altul să aibă tehnocraţi, nu-l opreşte nimeni, dar guvernul trebuie să aibă expresie şi răspundere politică“, a explicat preşedintele.
"Fondul de pensii este prăbuşit"
Astfel a caracterizat Traian Băsescu, aseară, situaţia în care se află fondul. Preşedintele a declarat, la Realitatea, că aceste fonduri nu sunt suficiente pentru acoperirea majorărilor pornite în 2007 şi consolidate în 2008.
În consecinţă, în 2009 vor trebui aduse 1,3 miliarde de euro
din bugetul de stat pentru pensii, a apreciat şeful statului.
"Fondul de pensii este prăbuşit", a avertizat Băsescu. Ulterior, el şi-a nunaţat declaraţia şi a menţionat că poate expresia pe care a folosit-o nu este potrivită. Preşedintele a declarat că n-ar vrea să se înţeleagă din spusele sale că de la anul nu se vor mai putea plăti pensiile.
El a explicat că fondul de pensii nu are în prezent bani care să acopere majorarea pensiilor pornită în 2007 şi consolidată în 2008, prin devansarea momentului creşterii pensiilor, de la 1 octombrie.
"La anul, ca să putem plăti pensiile aşa cum ele sunt acum, din bugetul de stat trebuie duse 1,2 - 1,3 miliarde de euro", a spus Băsescu.
El a mai explicat că, în viziunea sa, un fond, fie el de investiţii sau de pensii, care nu-şi mai poate face plăţile se numeşte "un fond prăbuşit" şi că soluţia va fi să se ia bani de la bugetul de stat.
Băsescu l-a lăudat pe Tăriceanu
Şeful statului a mai apreciat că măsurile luate de Guvernul Tăriceanu în preîntâmpinarea crizei economice au fost bune, deşi le-a considerat insuficiente în contextul economic al României.
De asemenea, el a dat un exemplu de bună colaborare cu premierul, atunci când Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care a suspendat taxa auto pe termen de un an, măsură luată după ce preşedintele a propus această direcţie primului-ministru.
În consecinţă, în 2009 vor trebui aduse 1,3 miliarde de euro
din bugetul de stat pentru pensii, a apreciat şeful statului.
"Fondul de pensii este prăbuşit", a avertizat Băsescu. Ulterior, el şi-a nunaţat declaraţia şi a menţionat că poate expresia pe care a folosit-o nu este potrivită. Preşedintele a declarat că n-ar vrea să se înţeleagă din spusele sale că de la anul nu se vor mai putea plăti pensiile.
El a explicat că fondul de pensii nu are în prezent bani care să acopere majorarea pensiilor pornită în 2007 şi consolidată în 2008, prin devansarea momentului creşterii pensiilor, de la 1 octombrie.
"La anul, ca să putem plăti pensiile aşa cum ele sunt acum, din bugetul de stat trebuie duse 1,2 - 1,3 miliarde de euro", a spus Băsescu.
El a mai explicat că, în viziunea sa, un fond, fie el de investiţii sau de pensii, care nu-şi mai poate face plăţile se numeşte "un fond prăbuşit" şi că soluţia va fi să se ia bani de la bugetul de stat.
Băsescu l-a lăudat pe Tăriceanu
Şeful statului a mai apreciat că măsurile luate de Guvernul Tăriceanu în preîntâmpinarea crizei economice au fost bune, deşi le-a considerat insuficiente în contextul economic al României.
De asemenea, el a dat un exemplu de bună colaborare cu premierul, atunci când Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care a suspendat taxa auto pe termen de un an, măsură luată după ce preşedintele a propus această direcţie primului-ministru.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
