oana, fiica magnatului Dan Sucu, proprietara unei firme de organizari de evenimente, nu mai este cea care se va ocupa de nunta lui Cristian Chivu cu Adelina Elisei. Intr-un comunicat care apare pe site-ul oficial al internationalului, se spune ca cei insarcinati sa puna la punct toate detaliile evenimentului sunt reprezentantii firmei Bucharest Arena, nicidecum compania Ioanei Sucu. Cu toate astea, fata lui Dan si a Cameliei Sucu a aparut in presa prezentand informatii despre cum va arata „nunta anului 2008“. Intre timp insa, pentru ca Ioana n-a convins, fotbalistul si aleasa lui s-au razgandit. „Cristian Chivu si Adelina Elisei s-au hotarat sa isi inceapa viata
in doi in decorul de vis al domeniului Stirbey din orasul Buftea, la inceputul acestei veri. Au batut in cuie data de 6 iulie, au semnat contractul cu Bucharest Arena - firma
care detine domeniul si le va organiza nunta in cele mai mici detalii – si au intrat oficial pe ultima suta de metri cu emotiile si sperantele de viitor. Cristi si Adelina nu au nici o indoiala ca ziua de 6 iulie 2008 va fi cea mai frumoasa din viata lor si sunt convinsi ca petrecerea din Sala Regina Maria va fi perfecta, memorabila si unica.“ Bucharest Arena este firma care a cumparat Palatul Stirbey de la mostenitori cu 9 milioane de euro, in vara anului 2007.
vineri, 27 martie 2009
sâmbătă, 21 februarie 2009
Statul dă cu o mână şi ia cu alta
privat de pensii facultative va fi unica formă de economisire purtătoare de TVA. Din această „invenţie“, statul va câştiga circa 12 milioane de euro în primul an. Contribuabilii, în schimb, vor pierde anual 1% din banii investiţi.
Marele avantaj
al pensiilor private facultative trebuia să fie deductibilitatea fiscală a contribuţiilor. Acordată în limita a 200 de euro pe an, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, aceasta marchează o clară diferenţă faţă de asigurările clasice de viaţă cu componentă de rentă viageră, pentru care nu se acceptă astfel de facilităţi.
După ce a dat cu o mână, Ministerul Finanţelor a decis să ia cu alta. „Uitând“ să excepteze contribuţiile la schemele private de pensii de la plata TVA, în noul Cod fiscal, acesta a creat o situaţie aberantă pe piaţă: pensiile private facultative sunt singurele instrumente de economisire purtătoare de TVA, atât în România cât şi în lume. Şi aceasta tocmai în momentul în care trebuie să se dea startul pentru colectarea contribuţiilor. Nici asigurările de viaţă, nici plasamentele în fonduri deschise de investiţii şi nici depozitele bancare nu au fost vreodată purtătoare de TVA. Singura formă de economisire spre care populaţia este descurajată fiscal să se îndrepte este cea a pensiilor facultative.
Ce implică de fapt acest lucru? În primul rând, o majorare cu 1% a comisioanelor de administrare
practicate de administratorii de fonduri, stabilite iniţial la maximum 5%. „Banii pentru TVA vor fi traşi tot din contribuţiile oamenilor“, spune Tudor Moldovan, director general Generali Asigurări.
În primul an, participanţii la fondurile de pensii facultative ar putea fi în jur de 400.000. Cel puţin atât estimează că ar fi potenţialul iniţial al pieţei Eugen Voicu, preşedinte Certinvest. În varianta optimistă, dacă fiecare dintre participanţi ar cotribui cu o medie de 300 de euro pe an, totalul banilor încasaţi de Ministerul Finanţelor din aplicarea TVA ar fi de aproximativ 12 milioane de euro (aplicând majorarea de 1% a comisionului de administrare la valoarea totală a pieţei de circa 20 de milioane de euro).
Cifra este valabilă doar pentru primul an, în viitor urmând să crească atât numărul participanţilor, cât şi rulajul banilor pe această piaţă. Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus că nu poate comenta în nici un fel această situaţie, dar
Codul fiscal rămâne legea suverană. Mai conciliant, Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, spune că este în proces de analiză şi că va discuta acest aspect cu Ministerul Finanţelor.
Marele avantaj
al pensiilor private facultative trebuia să fie deductibilitatea fiscală a contribuţiilor. Acordată în limita a 200 de euro pe an, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, aceasta marchează o clară diferenţă faţă de asigurările clasice de viaţă cu componentă de rentă viageră, pentru care nu se acceptă astfel de facilităţi.
După ce a dat cu o mână, Ministerul Finanţelor a decis să ia cu alta. „Uitând“ să excepteze contribuţiile la schemele private de pensii de la plata TVA, în noul Cod fiscal, acesta a creat o situaţie aberantă pe piaţă: pensiile private facultative sunt singurele instrumente de economisire purtătoare de TVA, atât în România cât şi în lume. Şi aceasta tocmai în momentul în care trebuie să se dea startul pentru colectarea contribuţiilor. Nici asigurările de viaţă, nici plasamentele în fonduri deschise de investiţii şi nici depozitele bancare nu au fost vreodată purtătoare de TVA. Singura formă de economisire spre care populaţia este descurajată fiscal să se îndrepte este cea a pensiilor facultative.
Ce implică de fapt acest lucru? În primul rând, o majorare cu 1% a comisioanelor de administrare
practicate de administratorii de fonduri, stabilite iniţial la maximum 5%. „Banii pentru TVA vor fi traşi tot din contribuţiile oamenilor“, spune Tudor Moldovan, director general Generali Asigurări.
În primul an, participanţii la fondurile de pensii facultative ar putea fi în jur de 400.000. Cel puţin atât estimează că ar fi potenţialul iniţial al pieţei Eugen Voicu, preşedinte Certinvest. În varianta optimistă, dacă fiecare dintre participanţi ar cotribui cu o medie de 300 de euro pe an, totalul banilor încasaţi de Ministerul Finanţelor din aplicarea TVA ar fi de aproximativ 12 milioane de euro (aplicând majorarea de 1% a comisionului de administrare la valoarea totală a pieţei de circa 20 de milioane de euro).
Cifra este valabilă doar pentru primul an, în viitor urmând să crească atât numărul participanţilor, cât şi rulajul banilor pe această piaţă. Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus că nu poate comenta în nici un fel această situaţie, dar
Codul fiscal rămâne legea suverană. Mai conciliant, Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, spune că este în proces de analiză şi că va discuta acest aspect cu Ministerul Finanţelor.
Motanul Felix minte mai rau ca Pinocchio
Dan Voiculescu afirma public, cu o siguranta de sine dezarmanta si fara ca cineva sa-i replice, o minciuna in stare pura: votul din CNSAS i-ar fi fost, de fapt, favorabil.
Cu o zi inainte de termenul de judecata al procesului dintre Dan Voiculescu si CNSAS, „Jurnalul National“ a publicat un articol asumat de intreaga redactie si purtind ingeniosul titlu „De ce Felix n-a fost turnator“. Desigur, nu e aici nici un fel de tentativa de influentare a Justitiei, ci jurnalism pur si dur, cum scrie la carte. Ziarul enumera vreo cinci argumente pentru care sentinta de a doua zi trebuia sa fie favorabila lui Felix. Le lasam pe cele sentimentale si ne oprim la unul singur, putin mai aritmetic si, tocmai de aceea, mai usor de socotit. Referindu-se la modul in care a fost votat cazul Voiculescu in CNSAS, zicea „Jurnalul“ asa: „Decizia in cauza a fost luata prin exprimarea a noua voturi, respectiv: trei au votat pentru afirmatia ca Dan Voiculescu a facut politie politica, trei au votat impotriva acestei afirmatii si trei s-au abtinut“. Cum majoritatea lui 9 e 5, si nu 3, ziarul concluziona ca, de fapt, nu a existat un vot majoritar care sa valideze verdictul de politie politica. Aceeasi argumentatie a reluat-o Dan Voiculescu miercuri seara, la emisiunea lui Robert Turcescu, si a afirmat-o cu o siguranta de sine dezarmanta, fara ca insa cineva sa-i replice. Or, aceasta afirmatie e pur si simplu o minciuna, iar domnul Voiculescu ar trebui sa revendice jumatate din porecla pe care i-a atribuit-o lui Basescu, cea de Pinocchio. Iata de ce.
Pe 15 iunie 2006, Colegiul CNSAS vota cu o larga majoritate ca Dan Voiculescu a facut politie politica: 7 voturi pentru, 2 abtineri si nici un vot impotriva. Liderul conservator a contestat decizia, tot la CNSAS, potrivit procedurii legale. La contestatie, membrii CNSAS nu aveau a se pronunta pe fond daca Voiculescu a facut politie politica, ci daca admit sau nu contestatia acestuia. Or, exact aici, la contestatie, s-a exercitat votul pe care il descrie „Jurnalul National“ si il manipuleaza Dan Voiculescu in favoarea sa. Iar acest vot a aratat, de fapt, asa: trei membri au votat pentru admiterea contestatiei, trei s-au impotrivit si alti trei s-au abtinut. Cu alte cuvinte, Voiculescu nu a reusit sa obtina majoritatea de cinci voturi in favoarea admiterii contestatiei si, prin urmare, a ramas cu verdictul initial.
Ca actor principal in acest videoclip, Dan Voiculescu stie foarte bine cum stau lucrurile. Si totusi, profitind ca unii nu au studii juridice, iar altii nu mai tin minte ce-a fost asta-vara, el vine surizator in fata opiniei publice si comite cu buna stiinta aceasta frauda logica, una altminteri destul de usor de demontat.
Decupati aceasta fotografie
si asezati-o linga alte gesturi ale omului care din fiecare trei cuvinte
patru le foloseste ca sa deplinga soarta Rrrrromaniei: fondul de solidaritate pentru nevoiasi, pensii mai mari pentru pensionari, abolirea impozitului pe profitul reinvestit, linistea tarii, stabilitatea guvernamentala, onoarea conservatoare, „Afirma-te, romane!“ sau fabuloasa „taxa pe tulburarea armoniei“, inserata in opera de factura umanista a celui devenit intre timp
conservator. Dupa acest exercitiu de imaginatie, e obligatoriu sa vina si intrebarea: mai poate fi luat in serios Dan Voiculescu?
El insa e netulburat si se ia foarte in serios. Suparat ca Franco Frattini n-a auzit de Dan Voiculescu si ca nu apreciaza munca senatorilor romani impotriva unei Justitii care sa-i mai ia si pe ei la intrebari, liderul conservator se apuca si concepe o tifnoasa scrisoare catre comisarul european, in care ii spune ca, daca acesta nu-si schimba atitudinea, isi ia libertatea sa respinga orice evaluare venita de la Bruxelles pe care el, Dan Voiculescu, o considera jignitoare sau nedreapta. Intrat cam prin efractie in Parlament si profitor de moment al scandalului de la Bucuresti dintre presedinte si premier, Dan Voiculescu isi imagineaza acum ca face ordine si la Bruxelles. Daca asezi si linga acest ultim maret gest fotografia decupata doua paragrafe mai sus, nu ai cum sa nu aplauzi: omul are scoala. Nu stiu daca chiar pe aia de la Baneasa, dar in mod cert una din imprejurimi.
Cu o zi inainte de termenul de judecata al procesului dintre Dan Voiculescu si CNSAS, „Jurnalul National“ a publicat un articol asumat de intreaga redactie si purtind ingeniosul titlu „De ce Felix n-a fost turnator“. Desigur, nu e aici nici un fel de tentativa de influentare a Justitiei, ci jurnalism pur si dur, cum scrie la carte. Ziarul enumera vreo cinci argumente pentru care sentinta de a doua zi trebuia sa fie favorabila lui Felix. Le lasam pe cele sentimentale si ne oprim la unul singur, putin mai aritmetic si, tocmai de aceea, mai usor de socotit. Referindu-se la modul in care a fost votat cazul Voiculescu in CNSAS, zicea „Jurnalul“ asa: „Decizia in cauza a fost luata prin exprimarea a noua voturi, respectiv: trei au votat pentru afirmatia ca Dan Voiculescu a facut politie politica, trei au votat impotriva acestei afirmatii si trei s-au abtinut“. Cum majoritatea lui 9 e 5, si nu 3, ziarul concluziona ca, de fapt, nu a existat un vot majoritar care sa valideze verdictul de politie politica. Aceeasi argumentatie a reluat-o Dan Voiculescu miercuri seara, la emisiunea lui Robert Turcescu, si a afirmat-o cu o siguranta de sine dezarmanta, fara ca insa cineva sa-i replice. Or, aceasta afirmatie e pur si simplu o minciuna, iar domnul Voiculescu ar trebui sa revendice jumatate din porecla pe care i-a atribuit-o lui Basescu, cea de Pinocchio. Iata de ce.
Pe 15 iunie 2006, Colegiul CNSAS vota cu o larga majoritate ca Dan Voiculescu a facut politie politica: 7 voturi pentru, 2 abtineri si nici un vot impotriva. Liderul conservator a contestat decizia, tot la CNSAS, potrivit procedurii legale. La contestatie, membrii CNSAS nu aveau a se pronunta pe fond daca Voiculescu a facut politie politica, ci daca admit sau nu contestatia acestuia. Or, exact aici, la contestatie, s-a exercitat votul pe care il descrie „Jurnalul National“ si il manipuleaza Dan Voiculescu in favoarea sa. Iar acest vot a aratat, de fapt, asa: trei membri au votat pentru admiterea contestatiei, trei s-au impotrivit si alti trei s-au abtinut. Cu alte cuvinte, Voiculescu nu a reusit sa obtina majoritatea de cinci voturi in favoarea admiterii contestatiei si, prin urmare, a ramas cu verdictul initial.
Ca actor principal in acest videoclip, Dan Voiculescu stie foarte bine cum stau lucrurile. Si totusi, profitind ca unii nu au studii juridice, iar altii nu mai tin minte ce-a fost asta-vara, el vine surizator in fata opiniei publice si comite cu buna stiinta aceasta frauda logica, una altminteri destul de usor de demontat.
Decupati aceasta fotografie
si asezati-o linga alte gesturi ale omului care din fiecare trei cuvinte
patru le foloseste ca sa deplinga soarta Rrrrromaniei: fondul de solidaritate pentru nevoiasi, pensii mai mari pentru pensionari, abolirea impozitului pe profitul reinvestit, linistea tarii, stabilitatea guvernamentala, onoarea conservatoare, „Afirma-te, romane!“ sau fabuloasa „taxa pe tulburarea armoniei“, inserata in opera de factura umanista a celui devenit intre timp
conservator. Dupa acest exercitiu de imaginatie, e obligatoriu sa vina si intrebarea: mai poate fi luat in serios Dan Voiculescu?
El insa e netulburat si se ia foarte in serios. Suparat ca Franco Frattini n-a auzit de Dan Voiculescu si ca nu apreciaza munca senatorilor romani impotriva unei Justitii care sa-i mai ia si pe ei la intrebari, liderul conservator se apuca si concepe o tifnoasa scrisoare catre comisarul european, in care ii spune ca, daca acesta nu-si schimba atitudinea, isi ia libertatea sa respinga orice evaluare venita de la Bruxelles pe care el, Dan Voiculescu, o considera jignitoare sau nedreapta. Intrat cam prin efractie in Parlament si profitor de moment al scandalului de la Bucuresti dintre presedinte si premier, Dan Voiculescu isi imagineaza acum ca face ordine si la Bruxelles. Daca asezi si linga acest ultim maret gest fotografia decupata doua paragrafe mai sus, nu ai cum sa nu aplauzi: omul are scoala. Nu stiu daca chiar pe aia de la Baneasa, dar in mod cert una din imprejurimi.
Sursele Felix si Sanda se ratoiesc la Frattini
Dan Voiculescu si Rodica Stanoiu au compus o scrisoare plina de tifna la adresa comisarului european Franco Frattini. Motivul: Frattini n-a auzit de Voiculescu.
Scrisoarea catre Frattini a fost conceputa de liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, in colaborare cu Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei in guvernarea Nastase, acum membru PC. E scrisa pe un ton ironic si sfidator si ii reproseaza comisarului european partizanatul cu actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, dar
si incapatinarea cu care a sustinut legea ANI. Liderul PC ii transmite lui Frattini ca senatorii isi vor permite sa respinga orice evaluari venite de la Bruxelles pe care ei le considera jignitoare. Voiculescu i-a mai trimis o scrisoare lui Frattini in care ii cerea sa se intilneasca. Nu a primit raspuns, iar comisarul european s-a intrebat la ultima vizita in Romania cine este Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu s-a suparat ca, in timpul
vizitei pe care a facut-o in Romania, vicepresedintele Comisiei Europene Franco Frattini nu a stiut cine este Dan Voicu-lescu. Si a decis sa-i trimita o scrisoare pe care a conceput-o impreuna cu Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei din guvernarea Nastase, actual membru PC. Scrisoarea e scrisa pe un ton ironic si sfidator, dovedin-du-se mai mult o razbunare a liderului PC decit un document oficial. „Ati vorbit despre Romania destul de des. Totusi, nu am reusit inca sa va intelegem corect. Poate este vina noastra“, sint primele rinduri ale misivei.
„V-ati permis sa faceti lucruri care nu sint permise nicaieri in Uniunea Europeana. Ar accepta Parlamen-tul italian un astfel de comportament din partea unui comisar european? Indraznim sa va reamintim ca Romania este stat membru UE. Astfel, ca membri ai Parlamentului Romaniei, va spunem ca v-ati depasit atributiile“, ii transmite Felix lui Frattini.
„Va refuzam comentariile“
Lui Frattini i se pune in vedere ca, daca doreste sa discute cu parlamentarii romani, este asteptat in Parlament pentru a dezbate problemele in discutie. „In caz contrar, vom respinge public comentariile dumneavoastra pe care le vom considera incorecte si insultatoare“, ameninta Voiculescu.
Reprosurile enumerate sint patru. Criticile adresate Senatului pentru faptul ca nu a aprobat trecerea fostului Parchet National Anticoruptie in subordinea ministrului Justitiei. Faptul ca a criticat Parlamentul roman pentru „presupuse intirzieri“ ale legii ANI pentru care, potrivit scrisorii, „nu este nici un acquis comuni-tar, nici un model existent in vreuna din tarile membre ale UE“. In plus
, Frattini este tras la raspundere si pentru faptul ca si-a exprimat sustinerea pentru unii membri ai Guvernului, cu referire la ministrul Macovei, dar si ca „a recomandat ignorarea citorva dintre angajamentele Romaniei legate de reforma in justitie“.
Fuga dupa semnaturi
Pentru a da mai multa greutate scrisorii, Dan Voiculescu incearca sa adune semnaturile mai multor senatori pentru a da impresia ca este trimisa in numele Camerei superioare a Parlamentului. Deocamdata, alaturi de Voiculescu au semnat doar 16 senatori. Ieri, in plenul Senatului, senatorul PC Sabin Cutas se chinuia sa convinga mai multi senatori sa sustina demersul sefului sau. A convins deja doi liberali, Radu Cimpeanu si Ioan Basgan, si mai multi pesedisti, in frunte cu Serban Nicolae. Doar pe democrati nu i-a intrebat. Scrisoarea va fi trimisa saptamina viitoare dupa ce va avea mai multe semnaturi.
Anonimul Voiculescu
„Cine-i domnul Voiculescu?“, a intrebat comisarul european Franco Frattini cind a fost intrebat daca a citit scrisoarea pe care i-a trimis-o liderul PC Dan Voiculescu. Era pe 16 martie cind oficialul european se afla in vizita la Bucuresti pentru a sustine reforma in Justitie inceputa de Monica Macovei si in special legea ANI. Cu doua zile inainte de vizita lui Frattini, Voiculescu i-a trimis o scrisoare in care ii cerea o intrevedere in cadrul careia sa fie discutat punctul de vedere al conservatorilor asupra legii ANI, dar si proiectul lor de confiscare a averilor ilicite.
Scrisoarea catre Frattini a fost conceputa de liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, in colaborare cu Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei in guvernarea Nastase, acum membru PC. E scrisa pe un ton ironic si sfidator si ii reproseaza comisarului european partizanatul cu actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, dar
si incapatinarea cu care a sustinut legea ANI. Liderul PC ii transmite lui Frattini ca senatorii isi vor permite sa respinga orice evaluari venite de la Bruxelles pe care ei le considera jignitoare. Voiculescu i-a mai trimis o scrisoare lui Frattini in care ii cerea sa se intilneasca. Nu a primit raspuns, iar comisarul european s-a intrebat la ultima vizita in Romania cine este Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu s-a suparat ca, in timpul
vizitei pe care a facut-o in Romania, vicepresedintele Comisiei Europene Franco Frattini nu a stiut cine este Dan Voicu-lescu. Si a decis sa-i trimita o scrisoare pe care a conceput-o impreuna cu Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei din guvernarea Nastase, actual membru PC. Scrisoarea e scrisa pe un ton ironic si sfidator, dovedin-du-se mai mult o razbunare a liderului PC decit un document oficial. „Ati vorbit despre Romania destul de des. Totusi, nu am reusit inca sa va intelegem corect. Poate este vina noastra“, sint primele rinduri ale misivei.
„V-ati permis sa faceti lucruri care nu sint permise nicaieri in Uniunea Europeana. Ar accepta Parlamen-tul italian un astfel de comportament din partea unui comisar european? Indraznim sa va reamintim ca Romania este stat membru UE. Astfel, ca membri ai Parlamentului Romaniei, va spunem ca v-ati depasit atributiile“, ii transmite Felix lui Frattini.
„Va refuzam comentariile“
Lui Frattini i se pune in vedere ca, daca doreste sa discute cu parlamentarii romani, este asteptat in Parlament pentru a dezbate problemele in discutie. „In caz contrar, vom respinge public comentariile dumneavoastra pe care le vom considera incorecte si insultatoare“, ameninta Voiculescu.
Reprosurile enumerate sint patru. Criticile adresate Senatului pentru faptul ca nu a aprobat trecerea fostului Parchet National Anticoruptie in subordinea ministrului Justitiei. Faptul ca a criticat Parlamentul roman pentru „presupuse intirzieri“ ale legii ANI pentru care, potrivit scrisorii, „nu este nici un acquis comuni-tar, nici un model existent in vreuna din tarile membre ale UE“. In plus
, Frattini este tras la raspundere si pentru faptul ca si-a exprimat sustinerea pentru unii membri ai Guvernului, cu referire la ministrul Macovei, dar si ca „a recomandat ignorarea citorva dintre angajamentele Romaniei legate de reforma in justitie“.
Fuga dupa semnaturi
Pentru a da mai multa greutate scrisorii, Dan Voiculescu incearca sa adune semnaturile mai multor senatori pentru a da impresia ca este trimisa in numele Camerei superioare a Parlamentului. Deocamdata, alaturi de Voiculescu au semnat doar 16 senatori. Ieri, in plenul Senatului, senatorul PC Sabin Cutas se chinuia sa convinga mai multi senatori sa sustina demersul sefului sau. A convins deja doi liberali, Radu Cimpeanu si Ioan Basgan, si mai multi pesedisti, in frunte cu Serban Nicolae. Doar pe democrati nu i-a intrebat. Scrisoarea va fi trimisa saptamina viitoare dupa ce va avea mai multe semnaturi.
Anonimul Voiculescu
„Cine-i domnul Voiculescu?“, a intrebat comisarul european Franco Frattini cind a fost intrebat daca a citit scrisoarea pe care i-a trimis-o liderul PC Dan Voiculescu. Era pe 16 martie cind oficialul european se afla in vizita la Bucuresti pentru a sustine reforma in Justitie inceputa de Monica Macovei si in special legea ANI. Cu doua zile inainte de vizita lui Frattini, Voiculescu i-a trimis o scrisoare in care ii cerea o intrevedere in cadrul careia sa fie discutat punctul de vedere al conservatorilor asupra legii ANI, dar si proiectul lor de confiscare a averilor ilicite.
Vesnic baron
Morega face legea in Gorj acum, ca si pe vremea lui Ceausescu. Pana la Revolutie, a fost baronul rosu, cooperatist, al Gorjului.
Dan Ilie Morega, pe vremuri fost sef al Cooperatiei de Consum Gorj, astazi liberal de frunte, povesteste ce inseamna cultul muncii si emotia de a servi tara si Partidul.
Dan Ilie Morega e suspendat de la conducerea filialei Gorj a PNL pana la lamurirea scandalului "Bani negri pentru partid". De curand, procurorii anticoruptie i-au deschis dosar pentru trafic de influenta si nu numai. Baron de Gorj, acum, si campion la traseism politic, omul aterizeaza tot timpul
in picioare.
Venit din strafundurile comunismului, unde a batut recorduri la intrecerile socialiste, Morega isi continua aventura cu aceleasi performante si dupa ‘90. Care este povestea lui? De unde vine? Cine este? Si ce a facut?
Ne lamureste chiar Dan Ilie Morega, din barlogul de la Baile Olanesti, unde s-a retras cand a venit furtuna. El a vorbit, pentru "Evenimentul zilei", despre trei oameni pe care-i cunoaste bine: Morega-comunistul, Morega-capitalistul si Morega-politicianul.
"American dream"
"Pe mine m-a interesat intotdeauna profesia", e tresarirea ce concentreaza simplu filosofia de viata ce l-a ghidat ca o busola ultraperformanta pe regele neincoronat al Gorjului, prof. univ. dr. ec., Dan Ilie Morega, fiu de taran din Pades.
Oltean plecat "descult" din satul sau natal, a supravietuit in socialism fortand perseverent implinirea "visului american". Perseverenta, competenta si responsabilitatea l-au transformat in supererou, la Cabinetele 1 si 2.
COPILARIA... Potrivit calendelor, Dan Ilie Morega s-a nascut odata cu miliardele de fulgi de nea care acoperira Gorjul la mijlocul lui ianuarie ‘46. Copilaria, cursurile primare si cele generale le-a urmat in Padesul natal, cand subzistenta aducea a o halucinanta ruleta ruseasca.
"Eram o familie modesta, aveam doi frati mai mici si era doar tata cu salariu, 600 de lei". Pustiul tot a mers la scoala, zi de zi, cu o gentuta amarata, ca toti copiii de varsta lui. Cum era insa elevul Morega? "Nici stralucitor, nici de corijenta, undeva in jur de opt", spune invatatorul-pensionar, Cornel Baculescu.
Batranul de 82 de ani i-a predat matematica de-a V-a actualului profesor universitar doctor in economie Dan Ilie Morega. Surprins de ascensiune? "Vad ca a facut niste scoli mai departe. Nu le comentez", incheie Baculescu.
...TRACTORUL... Ca orice copil care s-a facut mare, tanarul Morega a intrat si el in viata. Oficial, "primul loc de munca a fost la Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, in ‘64", ne "informeaza" liderul suspendat al PNL. "Croseta" statistici strategice pentru economia nationala, pe achizitia de stat a balotilor de lana si pieilor de ovine, bovine si caprine.
Unii spun insa altceva. "Omu’ asta nu recunoaste ca intai a fost tractorist la Apa Neagra. Si-a modificat cartea de munca", sustine Toni Grebla, fost prefect PSD al Gorjului. Pentru Morega insa, Grebla e doar un detractor fanatic.
Apa Neagra e un sat. In carciuma "centrala", domnii Grosescu si Ionescu stiu cate-n stele si in luna: "Da, dom’le, mergea pe tractor prin sat, cand pe la unu’, cand pe la altu’. Era destoinic, un perfectionist", spune Grosescu, 70 de ani, fost capitan de Securitate. Intre glumite despre "fricosii de chiaburi" pe care-i aresta cu drag, il apreciaza sincer pe Morega: "A fost om de isprava..". "Pai, daca mergea la vanatoare cu Nicu Ceausescu, la Cerna sat...", completeaza si fostul gestionar Ionescu.
...ARMATA... Ascensiunea a inceput odata cu incorporarea. "Sansa vietii mele a fost armata (...), altfel nu puteam face ceva pentru oameni", spune, recunoscator, Dan Ilie Morega. Un concurs intre transmisionistii tarii ii pune in lumina calitatile-tip ale cadrului de nadejde. Prin ‘65, sef de echipa, liberalul de acum ia primul loc la o intrecere de inaltat antene.
E medaliat si remarcat de "impresarii" de partid. De aici, traiectoria e fulminanta: facultate, sefie prin directiile Cooperatiei, functia suprema in aceasta institutie si-un doctorat la maternitatea de cadre "Stefan Gheorghiu".
...SI COOPERATIA. Kilometrul "0" e anul 1966, cand Dan Ilie Morega e angajat in Targu-Jiu, la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. Sarcina trasata, aprovizionarea magazinelor din trei raioane, de la Baia de Arama, la Targu-Jiu, Gilord, Novaci, Strehaia. Vorba lui Morega: "M-am afirmat intr-un timp relativ scurt. Am fost seful Difuzarii Cartii".
Tot in ‘66 se afirma ca proaspat admis la Stiinte Economice
, in Craiova, si urmeaza sa primeasca functii tot mai "grase". Carieristul Morega este unic. La 25 de ani era director la Cooperativa economica zonala, iar pana in ‘80, ajunge sa stapaneasca peste 1.500 de subordonati, zeci de masini si marfuri cu valoare colosala.
PRIETEN CU TOVARASII
"Frica de sistem
"
Fostul cooperatist-sef isi aminteste, pentru EVZ, emotia, teama si bucuriile traite odinioara, surescitat si dependent de distonocalm. "Iau pastilele astea de 20 de ani. Aveam emotii teribile cand sa ma confirme ca doctor, pentru ca Elena Ceausescu facea selectia.... Mi-a fost frica de sistem. Si cand ma chema prim-secretarul inghiteam pastile". Dar a avut si "spate" prin...
"Paul Niculescu-Mizil, un mare patriot, care nu a facut rau poporului roman. A fost seful meu la Cooperatie. Stefan Andrei, un om cu toata deschiderea. Intrebati-l despre mine...", ne indeamna Morega. Emil Bobu, in schimb, il dusmanea.
"M-a primit domnul Mizil cu toata candoarea. L-a sunat pe Bobu si i-a spus: "Bobule, cum imi spuneti voi sa-l schimb pe Morega, de doua ori erou al muncii socialiste si de patru ori decorat cu Ordinul Muncii, clasa I?". Si nu m-au schimbat", puncteaza triumfator Dan Ilie Morega.
UN DECENIU DE MARI REALIZARI
Doctor la "St. Gheorghiu"
1980-1981. Ticaie numaratoarea inversa a dictaturii, dar "macarale-i rad in soare" ambitiosului Morega si pe partea academica. Director la UJECOOP, abia preluase unitatea, de pe dezonorantul loc 36 la intrecerile socialiste pe tara. Pentru un plus
de performanta, managerul intra la Institutul pentru cadrele de conducere in economie - "Stefan Gheorghiu". "Am absolvit cu 9,50!", exclama astazi, mandru, cursantul de atunci.
1982-1983. Cand vorbeste despre acea perioada, retraieste cu emotie ceea ce tot asteapta de la cei din jur - "aprecierea sincera a eforturilor depuse". Ca urmare perfectionarii din ‘81, e invitat
sa-si poleiasca implinirile cu doctoratul de doi ani, tot la Academia politrucilor. Sub indrumarea academicianului Rauser, le si finalizeaza cu o teza cu titlu lung: "Elaborarea unui model de dezvoltare a unei retele comerciale in profil teritorial, cu exemplu judetul Gorj". Pe 17 februarie 1983 i se "confera titlul stiintific de doctor IN ECONOMIE".
1985-1986. Urmeaza o lovitura de imagine. "Pe lucrarea mea s-a conceput Ordinul 125/1985 al ministrului, de organizare a comertului in profil teritorial", ne lamureste liberalul. Apoi, emotie, incredibil, nemaivazut si nemaipomenit: are loc o intalnire de gradul trei si-o strangere de mana intre doi tovarasi: Nicolae Ceausescu, fruntasul tarii, si tov. Morega, cooperatisul-sef al Gorjului. In aplauzele salii, primul il unge pe al doilea cu "mirul" titulaturii de "Erou al muncii socialiste".
1989. Dar soc si groaza, dintr-o data. La Targoviste, Ceausestii cad ciuruiti, sub mitraliere. La Targu-Jiu, spun martorii, "Jos Ceausescu!" si "Jos Comunismul!" erau strigate in surdina, pe langa refrenul "Jos Morega!".
Soarta lui Dan Ilie Morega se juca la ruleta strazii. "L-am scos prin spate din prefectura si l-am cazat la unitatea militara, trei zile, ca sa nu fie linsat", sustine inamicul Toni Grebla. "O prostie, am stat trei ore. aia care or fi strigat erau beti de la coniac Unirea", reactioneaza si Morega. Venise Revolutia si nu se stia ce va urma...
INTERVIU
"Erou al muncii capitaliste"
EVZ: Care a fost primul loc de munca?
Dan Ilie Morega: Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, aveam 19 ani.
Ce faceati dumneavoastra?
Eram functionar la birou
, un fel de statistician. Dar am avut fericirea, nefericirea, sa plec in armata, in ‘64. La transmisiuni si radiolocatii se includeau baieti cu liceu. Poate e bine, pentru ca m-am maturizat mai mult. In ‘65 a murit Dej si am facut de planton. Ca sef al echipajului, am castigat un concurs pe tara. M-au nominalizat sa fiu primit in Partidul Comunist Roman.
Era un lucru mare?
Era, in sensul ca, daca era alt partid, intram in alt partid, nu?
Dar cum vedeati lumea?
Pe mine m-a interesat doar profesia. Eu am mers la facultate, eram dintr-o zona grea, fara CAP.
Era rau fara CAP?
Nu. De fapt, CAP-urile... eu as aprecia ca foarte pozitiv gradul de socializare, dar extrem de nociv repartitia. Apoi m-am angajat la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. M-am afirmat intr-un timp relativ scurt, ca sef la Difuzarea Cartii. Am avut satisfactii, in sensul ca erau rezultatele bune.
Dar cum faceati?
Daca exista preocupare, puteai sa reusesti, daca lasai lucrurile sa vina... te miscai. Am facut facultate, m-am angajat si am ramas tot in Cooperatie. Eram dornic de a ma afirma prin munca. La 25 de ani aveam doi adjuncti si 1.500 de salariati.
Erati cel care "impartea"?
Gestionarii aveau un caiet de studiu al cererii de marfuri. Cooperatia avea rol social, de a satisface necesitatile. Vreau sa va informez ca am studiat: 40a isi faceau datoria din constiinta, 40a nu, pana nu strigai la ei.
Erati un zbir?
Uite, un caz nefiresc, in ‘86, la magazinul din Licurici. Gestionarul vindea la suprapret. In Morega oamenii gaseau omu’ principial, care tine cu noi. L-am dat afara.
Ati rationalizat mancarea.
Ha! Din faina comunelor necooperativizate imparteam la toti, prin patiserii. Ma credeti ca am avut o satisfactie uriasa cand un primar mi-a zis ca o batrana vrea sa-mi multumeasca? Nu vreau sa devin erou, dar m-am simtit bine intre oameni si oamenii ii vedeam ca vad in mine un om care-i ajuta.
Dar comunistii v-au facut erou.
Nu pe mine, ci UJECOOP-ul. Si care-i problema? In capitalism poate eram erou al muncii capitaliste, nu?
Ce ati simtit cand v-a strans Ceausescu mana?
Nu a insemnat nimic. Dar am simtit o imensa bucurie de apreciere a muncii.
Dan Ilie Morega, pe vremuri fost sef al Cooperatiei de Consum Gorj, astazi liberal de frunte, povesteste ce inseamna cultul muncii si emotia de a servi tara si Partidul.
Dan Ilie Morega e suspendat de la conducerea filialei Gorj a PNL pana la lamurirea scandalului "Bani negri pentru partid". De curand, procurorii anticoruptie i-au deschis dosar pentru trafic de influenta si nu numai. Baron de Gorj, acum, si campion la traseism politic, omul aterizeaza tot timpul
in picioare.
Venit din strafundurile comunismului, unde a batut recorduri la intrecerile socialiste, Morega isi continua aventura cu aceleasi performante si dupa ‘90. Care este povestea lui? De unde vine? Cine este? Si ce a facut?
Ne lamureste chiar Dan Ilie Morega, din barlogul de la Baile Olanesti, unde s-a retras cand a venit furtuna. El a vorbit, pentru "Evenimentul zilei", despre trei oameni pe care-i cunoaste bine: Morega-comunistul, Morega-capitalistul si Morega-politicianul.
"American dream"
"Pe mine m-a interesat intotdeauna profesia", e tresarirea ce concentreaza simplu filosofia de viata ce l-a ghidat ca o busola ultraperformanta pe regele neincoronat al Gorjului, prof. univ. dr. ec., Dan Ilie Morega, fiu de taran din Pades.
Oltean plecat "descult" din satul sau natal, a supravietuit in socialism fortand perseverent implinirea "visului american". Perseverenta, competenta si responsabilitatea l-au transformat in supererou, la Cabinetele 1 si 2.
COPILARIA... Potrivit calendelor, Dan Ilie Morega s-a nascut odata cu miliardele de fulgi de nea care acoperira Gorjul la mijlocul lui ianuarie ‘46. Copilaria, cursurile primare si cele generale le-a urmat in Padesul natal, cand subzistenta aducea a o halucinanta ruleta ruseasca.
"Eram o familie modesta, aveam doi frati mai mici si era doar tata cu salariu, 600 de lei". Pustiul tot a mers la scoala, zi de zi, cu o gentuta amarata, ca toti copiii de varsta lui. Cum era insa elevul Morega? "Nici stralucitor, nici de corijenta, undeva in jur de opt", spune invatatorul-pensionar, Cornel Baculescu.
Batranul de 82 de ani i-a predat matematica de-a V-a actualului profesor universitar doctor in economie Dan Ilie Morega. Surprins de ascensiune? "Vad ca a facut niste scoli mai departe. Nu le comentez", incheie Baculescu.
...TRACTORUL... Ca orice copil care s-a facut mare, tanarul Morega a intrat si el in viata. Oficial, "primul loc de munca a fost la Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, in ‘64", ne "informeaza" liderul suspendat al PNL. "Croseta" statistici strategice pentru economia nationala, pe achizitia de stat a balotilor de lana si pieilor de ovine, bovine si caprine.
Unii spun insa altceva. "Omu’ asta nu recunoaste ca intai a fost tractorist la Apa Neagra. Si-a modificat cartea de munca", sustine Toni Grebla, fost prefect PSD al Gorjului. Pentru Morega insa, Grebla e doar un detractor fanatic.
Apa Neagra e un sat. In carciuma "centrala", domnii Grosescu si Ionescu stiu cate-n stele si in luna: "Da, dom’le, mergea pe tractor prin sat, cand pe la unu’, cand pe la altu’. Era destoinic, un perfectionist", spune Grosescu, 70 de ani, fost capitan de Securitate. Intre glumite despre "fricosii de chiaburi" pe care-i aresta cu drag, il apreciaza sincer pe Morega: "A fost om de isprava..". "Pai, daca mergea la vanatoare cu Nicu Ceausescu, la Cerna sat...", completeaza si fostul gestionar Ionescu.
...ARMATA... Ascensiunea a inceput odata cu incorporarea. "Sansa vietii mele a fost armata (...), altfel nu puteam face ceva pentru oameni", spune, recunoscator, Dan Ilie Morega. Un concurs intre transmisionistii tarii ii pune in lumina calitatile-tip ale cadrului de nadejde. Prin ‘65, sef de echipa, liberalul de acum ia primul loc la o intrecere de inaltat antene.
E medaliat si remarcat de "impresarii" de partid. De aici, traiectoria e fulminanta: facultate, sefie prin directiile Cooperatiei, functia suprema in aceasta institutie si-un doctorat la maternitatea de cadre "Stefan Gheorghiu".
...SI COOPERATIA. Kilometrul "0" e anul 1966, cand Dan Ilie Morega e angajat in Targu-Jiu, la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. Sarcina trasata, aprovizionarea magazinelor din trei raioane, de la Baia de Arama, la Targu-Jiu, Gilord, Novaci, Strehaia. Vorba lui Morega: "M-am afirmat intr-un timp relativ scurt. Am fost seful Difuzarii Cartii".
Tot in ‘66 se afirma ca proaspat admis la Stiinte Economice
, in Craiova, si urmeaza sa primeasca functii tot mai "grase". Carieristul Morega este unic. La 25 de ani era director la Cooperativa economica zonala, iar pana in ‘80, ajunge sa stapaneasca peste 1.500 de subordonati, zeci de masini si marfuri cu valoare colosala.
PRIETEN CU TOVARASII
"Frica de sistem
"
Fostul cooperatist-sef isi aminteste, pentru EVZ, emotia, teama si bucuriile traite odinioara, surescitat si dependent de distonocalm. "Iau pastilele astea de 20 de ani. Aveam emotii teribile cand sa ma confirme ca doctor, pentru ca Elena Ceausescu facea selectia.... Mi-a fost frica de sistem. Si cand ma chema prim-secretarul inghiteam pastile". Dar a avut si "spate" prin...
"Paul Niculescu-Mizil, un mare patriot, care nu a facut rau poporului roman. A fost seful meu la Cooperatie. Stefan Andrei, un om cu toata deschiderea. Intrebati-l despre mine...", ne indeamna Morega. Emil Bobu, in schimb, il dusmanea.
"M-a primit domnul Mizil cu toata candoarea. L-a sunat pe Bobu si i-a spus: "Bobule, cum imi spuneti voi sa-l schimb pe Morega, de doua ori erou al muncii socialiste si de patru ori decorat cu Ordinul Muncii, clasa I?". Si nu m-au schimbat", puncteaza triumfator Dan Ilie Morega.
UN DECENIU DE MARI REALIZARI
Doctor la "St. Gheorghiu"
1980-1981. Ticaie numaratoarea inversa a dictaturii, dar "macarale-i rad in soare" ambitiosului Morega si pe partea academica. Director la UJECOOP, abia preluase unitatea, de pe dezonorantul loc 36 la intrecerile socialiste pe tara. Pentru un plus
de performanta, managerul intra la Institutul pentru cadrele de conducere in economie - "Stefan Gheorghiu". "Am absolvit cu 9,50!", exclama astazi, mandru, cursantul de atunci.
1982-1983. Cand vorbeste despre acea perioada, retraieste cu emotie ceea ce tot asteapta de la cei din jur - "aprecierea sincera a eforturilor depuse". Ca urmare perfectionarii din ‘81, e invitat
sa-si poleiasca implinirile cu doctoratul de doi ani, tot la Academia politrucilor. Sub indrumarea academicianului Rauser, le si finalizeaza cu o teza cu titlu lung: "Elaborarea unui model de dezvoltare a unei retele comerciale in profil teritorial, cu exemplu judetul Gorj". Pe 17 februarie 1983 i se "confera titlul stiintific de doctor IN ECONOMIE".
1985-1986. Urmeaza o lovitura de imagine. "Pe lucrarea mea s-a conceput Ordinul 125/1985 al ministrului, de organizare a comertului in profil teritorial", ne lamureste liberalul. Apoi, emotie, incredibil, nemaivazut si nemaipomenit: are loc o intalnire de gradul trei si-o strangere de mana intre doi tovarasi: Nicolae Ceausescu, fruntasul tarii, si tov. Morega, cooperatisul-sef al Gorjului. In aplauzele salii, primul il unge pe al doilea cu "mirul" titulaturii de "Erou al muncii socialiste".
1989. Dar soc si groaza, dintr-o data. La Targoviste, Ceausestii cad ciuruiti, sub mitraliere. La Targu-Jiu, spun martorii, "Jos Ceausescu!" si "Jos Comunismul!" erau strigate in surdina, pe langa refrenul "Jos Morega!".
Soarta lui Dan Ilie Morega se juca la ruleta strazii. "L-am scos prin spate din prefectura si l-am cazat la unitatea militara, trei zile, ca sa nu fie linsat", sustine inamicul Toni Grebla. "O prostie, am stat trei ore. aia care or fi strigat erau beti de la coniac Unirea", reactioneaza si Morega. Venise Revolutia si nu se stia ce va urma...
INTERVIU
"Erou al muncii capitaliste"
EVZ: Care a fost primul loc de munca?
Dan Ilie Morega: Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, aveam 19 ani.
Ce faceati dumneavoastra?
Eram functionar la birou
, un fel de statistician. Dar am avut fericirea, nefericirea, sa plec in armata, in ‘64. La transmisiuni si radiolocatii se includeau baieti cu liceu. Poate e bine, pentru ca m-am maturizat mai mult. In ‘65 a murit Dej si am facut de planton. Ca sef al echipajului, am castigat un concurs pe tara. M-au nominalizat sa fiu primit in Partidul Comunist Roman.
Era un lucru mare?
Era, in sensul ca, daca era alt partid, intram in alt partid, nu?
Dar cum vedeati lumea?
Pe mine m-a interesat doar profesia. Eu am mers la facultate, eram dintr-o zona grea, fara CAP.
Era rau fara CAP?
Nu. De fapt, CAP-urile... eu as aprecia ca foarte pozitiv gradul de socializare, dar extrem de nociv repartitia. Apoi m-am angajat la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. M-am afirmat intr-un timp relativ scurt, ca sef la Difuzarea Cartii. Am avut satisfactii, in sensul ca erau rezultatele bune.
Dar cum faceati?
Daca exista preocupare, puteai sa reusesti, daca lasai lucrurile sa vina... te miscai. Am facut facultate, m-am angajat si am ramas tot in Cooperatie. Eram dornic de a ma afirma prin munca. La 25 de ani aveam doi adjuncti si 1.500 de salariati.
Erati cel care "impartea"?
Gestionarii aveau un caiet de studiu al cererii de marfuri. Cooperatia avea rol social, de a satisface necesitatile. Vreau sa va informez ca am studiat: 40a isi faceau datoria din constiinta, 40a nu, pana nu strigai la ei.
Erati un zbir?
Uite, un caz nefiresc, in ‘86, la magazinul din Licurici. Gestionarul vindea la suprapret. In Morega oamenii gaseau omu’ principial, care tine cu noi. L-am dat afara.
Ati rationalizat mancarea.
Ha! Din faina comunelor necooperativizate imparteam la toti, prin patiserii. Ma credeti ca am avut o satisfactie uriasa cand un primar mi-a zis ca o batrana vrea sa-mi multumeasca? Nu vreau sa devin erou, dar m-am simtit bine intre oameni si oamenii ii vedeam ca vad in mine un om care-i ajuta.
Dar comunistii v-au facut erou.
Nu pe mine, ci UJECOOP-ul. Si care-i problema? In capitalism poate eram erou al muncii capitaliste, nu?
Ce ati simtit cand v-a strans Ceausescu mana?
Nu a insemnat nimic. Dar am simtit o imensa bucurie de apreciere a muncii.
MIRCEA BASESCU: „Il stiu ca e corect. Ma mihneste cum pechinezii din politica vorbesc despre el“
Este angajat manager Plusfood – Romånia. „Numai piept de pui. Degresat, dezosat, depielitat.“ Nu mai face inghetata. „Fabrica e colo, in container.“ Ramine fratele presedintelui tarii. „Il stiu corect. Ma deranjeaza cum toti pechinezii se iau de el.“
Mircea da suflet pieptului
Reporter: Orice din pui?
Mircea Basescu: Nu, dom’le, numai piept. Degresat, dezosat, depielitat. La mine nu intra altceva din pui.
Rep.: Nu git? Nu copan?
M.B.: Dom’le, daca eu spun numai piept… Pieptul vine numai din Brazilia, in containere frigorifice, 26 de tone pe zi, noi prelucram si de aici pleaca cel putin un TIR cu produse
finite spre UE. Pieptul este congelat, noi il decongelam controlat si-l transformam in preparate, 56 de produse diferite, produse gata facute.
Rep.: Sinteti bucatarii pieptului si ai Europei.
M.B.: Puteti spune si asa. Doar ca noi nu sintem bucatari. Aici e fabrica, dom’le!
Rep.: Vine puiul fara suflet la dumneavoastra?
M.B.: Da. Sufletul i-l punem noi. Punem extraordinar de mult suflet in ceea ce facem.
Rep.: Scrie „Friki“ pe punga.
M.B.: {tiu vorba „friki-friki“, dar aici e vorba de brand name. Domnul cumpara chestia asta, o pune in congelator si doamna, cit se descalta tincul, o ia din congelator si o pune in microunde sau in ulei incins. In trei minute e gata.
Martagoneala
Rep.: Va pricepeti?
M.B.: Eu sint manager. Nici patron, nici specialist in pui. Sint manager. Am ingineri, specialisti aici. Nu ma bag in treaba lor. Eu unesc niste capete. Marinarul pe vas nu are alta treaba cit merge pe mare decit sa martagoneasca.
Rep.: Ce e aia?
M.B.: Vasul se umple de rugina pe drum. Vopseaua veche se da jos cu un ciocan – martagon se numeste. {i marinarul martagoneste vasul tot timpul
si-l vopseste apoi. Asa e si cu pieptul de pui. Eu ii las pe ceilalti sa martagoneasca. Eu le spun doar atit: aveti de martagonit atit. Asta e norma. Eu nu ma bag in ce fac ei.
Rep.: Nevasta ce spune de piept?
M.B.: Dom’le, pe la inceputuri i-am dus si ei, o data, de doua ori, si mi-a zis: „Barbate, foarte bune chestiile astea, pun de o supa, dau la catel, dar tu gaina n-ai pe acolo?“.
Rep.: Ha, ha, ha! Cum e viata? Nu va simtiti intermediar? Unde va e mindria aia ca puiul nu e romånesc?
M.B.: Puiul nostru e bun, dar e scump. Care e meritul romånilor? Uitati-va la certificatele de calitate de aici, la diplomele de calitate. Nimeni din reteaua Plusfood din lume nu are atitea certificate. Asta e mindria romånului. Sa ai ISO, HALAL, Efsis… In Anglia degeaba ai ISO ca daca nu ai Efsis e degeaba, asa cum degeaba ai Efsis daca nu ai Halal. Halal e certificatul pentru piata araba.
Rep.: Va laudati ca sinteti intr-un grup si in serie.
M.B.: {titi cu ce ma laud? Ca sint normal. Uite, acum citva timp m-a sunat un ziarist: „Mama dumneavoastra e la policlinica nu stiu care si e programata peste sase luni la analiza cutare“. „Da, si ce daca?“ „Pai, e mama presedintelui!“ „{i ce daca, dom’le? Nu e normal sa fie asa? Daca nu e nici o urgenta…“ Sint sigur ca daca era programata peste rind, iesea iar scandal.
Presa
Rep.: Ce intelegeti din presa?
M.B.: N-am o parere grozava. Problemele nu sint la ziaristi. Ei iau un salariu si depind de ce dicteaza stapinul. Sau ce cred ei ca vrea stapinul. Sint putini cei care-si pastreaza probitatea profesionala. Omeneste il intelegi pe omul asta. Uite, acum altceva… Il aud pe Dinescu, il apreciez mult, e gures, e liber. Dinescu a locuit un timp linga casa lui frati-miu. Se cunosteau ca vecinii. Pe vremea aia, ii trimiteam si lui frati-miu niste inghetata, pentru nepoatele mele, dar ii trimiteam si lui Mircea Dinescu. {i il aud la un tocsou ca e suparat pe presedinte. {i moderatorul il ia… „Dom’le, dar erati cu Basescu, acum il atacati ca sinteti la Patriciu?“ „Ce, dom’le, ca l-am sustinut in doua campanii
si mi-a dat o inghetata! Uite, Patriciu, ma plateste!“ Nu stiu, nu e vorba, nu i-am trimis doar una, dar nu-mi place ca in luptele astea se foloseste orice arma, numai ca sa ai dreptate. De ce trebuia sa spuna la televizor?
Cum conduceau Basestii
Rep.: Ce fel de minte aveti?
M.B.: Sint un tip echilibrat. Dom’le, sint capitan de nava.
Rep.: Ati navigat vreodata impreuna?
M.B.: Da, am fost si cu el. El a terminat cu trei ani mai devreme decit mine. Cind am terminat Institutul, am plecat cu un cargo. {i cind m-am intors mi-a zis: „Vino pe vapoare serioase!“. M-am dus la el, pe tancuri petroliere. Dupa aia a fost o circulara sa nu mai circule rude impreuna.
Rep.: {i ce manevra v-a format mintile si dumneavoastra, si presedintelui?
M.B.: Dom’le, tancul petrolier este 86.000 de tone, 242 metri lungime, e cit un bloc de 19 etaje. Cind acostam la Constanta cuplam tancurile la niste „brate“ ce faceau legatura la tevi si instalatie si incepeam descarcarea. Nu puteai gresi conectarea tancului la brate decit cu cincizeci de centimetri. {i o faceam din zece in zece zile. Traian a trecut la dublu.
Rep.: Cum conduceau Basestii?
M.B.: Un comandat bun e unul care nu are nici un incident. Trebuie sa ai atentie si autoritate. El avea o vorba si o are si acum: „Dom’le, la vapor, intre comandant si Dumnezeu nu mai este decit steagul tarii“. Dom’le, Ceausescu introdusese conducerea colectiva peste tot, dar nu si pe vapor.
Rep.: Nu esti insingurat de atita autoritate?
M.B.: Valoarea unui comandant sta in valoarea echipajului lui. Se stiau capitani betivi, dar cu echipaj bun. Un capitan bun cu un echipaj prost, va dati seama ce inseamna asta! La o furtuna, la ceva, fiecare are patratica lui si nimeni nu poate face treaba celuilalt.
Rep.: Cum conduceati?
M.B.: Era diferenta! Cinstit, eu eram mai pasnic, dar mai parsiv, mai al dracului. Traian era mai excesiv. Uite, si aici e la fel. Eu imi apar oamenii si acum, iar daca vreunul a gresit il popesc eu, daca e, nu altcineva. Domnilor, ma ascultati, daca iese prost, imi asum, daca insa nu ati facut cum am zis, nu va vad bine!
Rep.: De ce v-ati lasat?
M.B.: Dom’le, prin traditie se naviga cam zece ani. Era dupa Revolutie. {i am plecat cu o nava la reparat in Japonia. Am stat vreo noua luni departe de tara…
Rep.: Nevasta? Cuminte?
M.B.: Him! {i cind m-am intors…
Rep.: Vinduse Traian flota?
M.B.: Ha, ha, ha, nu, nu. Aveam multe zile libere, concediu si in zilele alea libere m-am apucat de afaceri. Cu cartofi din Turcia. Gainarii din astea. Mi-a mers. {i pur si simplu m-am lasat. M-am luat dupa aia cu pulpele SUA. Cum era dupa Revolutie. Uite, vorbeam de presa… Acolo, in Japonia, am avut doi ofiteri care s-au revoltat, era democratia prost inteleasa, nu? {i i-am imbarcat pe avion si i-am trimis acasa. Aici, aia m-au dat la ziar ca fratele ministrului Transportului a furat sapte milioane de dolari. Ca sa vedeti presa… Peste ani de zile am un partener de afaceri caruia i-am spus ca n-am bani si sa ma pasuiasca. A avut incredere, am platit. Dupa un timp, il intilnesc si il intreb de ce a avut incredere in mine. „Pai, sinteti singurul caruia ii dau pe datorie. Am citit in ziar ca ati furat 7 milioane…“
Rep.: Ha, ha, ha…
M.B.: „…Daca i-ati furat, imi dadeati banii, daca nu i-ati furat, inseamna ca sinteti om de incredere.“
Adio inghetata
Rep.: O viata ati fost pe marea nelinistitoare si acum sinteti pe un teren sigur, inghetata si piept congelat.
M.B.: Pura coincidenta. Eu nu ma prea sperii pe lumea asta de nimic. Apropo, inghetata nu mai fac.
Rep.: De ce?
M.B.: Pai, nu mai aveam timp sa ma ocup de fabrica si nu puteam tine pasul cu normele europene. Asa ca am luat instalatia si sta aici, in curte, intr-un container. Daca m-or da afara de aici, ma pun iar pe inghetata.
Rep.: Traian Basescu a lucrat vreodata la fabrica de inghetata?
M.B.: Da, citeva luni, cind si-a dat demisia din Parlament. Eu eram mai lenevos. Veneam pe la noua, asa, el la opt, inaintea secretarei. N-avea cheie si ne astepta. El gindea macro, global, cu dezvoltarea in Europa, eu ma luptam de unde dracului luam miine lapte, zahar. Imi daduse afara o groaza de angajati, cred ca ma dadea afara si pe mine pina la urma. Au venit alegerile si el a plecat de la inghetata.
Buzaianu
Rep.: Buzaianu?
M.B.: Asta e. Am incheiat un contract cu Energy Holding. Unul avantajos. Vazut, parafat de mai-marii mei din strainatate, deci nu de capul meu. Traian habar nu a avut de chestia asta. Intimplarea a facut sa fiu in Bucuresti si un prieten sa ma duca la Bamboo asta. Nu stiam ce-i cu Bamboo asta. Dumneavoastra nu stiti ce e sa fii frate de presedinte. De cele mai multe ori e ca dracu’. Nu poti bea un pahar de vin linistit. Nu ai liniste. {i la Bamboo asta se uitau la mine si a venit si Buzaianu. Am stat de vorba putin, ca era ziua
lui. Asta a fost tot.
Rep.: V-a pacalit?
M.B.: Nu, dom’le. Iar Traian nu stia ce fac eu, el nu se amesteca in ale mele, eu nu in ale lui.
Politica: femeia si Traian
Rep.: De ce va lasati femeia la politica?
M.B.: Pai, ea e acasa toata ziua, ca gospodinele. Eu stau aici, mai trec pe la circiuma, vin pe la zece-douaspe seara. Imi mai spune despre politica si „Hai, femeie, sa ne culcam“. Asta e ocupatia ei, ce sa-i fac. Ii place, o face. Asa isi umple timpul. E o viata normala. Sint multumit de viata asta. Ma mihneste doar situatia prin care trece presedintele tarii. Il stiu ca e corect. {i ma mihneste cum se vorbeste despre el si cum toti pechinezii din politica vorbesc despre el.
Batrinetea
Rep.: Cum vedeti moartea?
M.B.: Ce?
Rep.: Inghetat inseamna mort?
M.B.: Nu. Nu se vede? Ce sa gindesc despre moarte? Bine si sanatate
! Mai degraba as vorbi despre batrinete. Am 54 de ani. Am hernie de disc.
Rep.: Ca Traian.
M.B.: Da, dar fata de el, pe mine nu m-a dat afara din casa munca niciodata si, acum, am un stil… Am oroare de dus in mina ceva. Sa vedeti cind ajung pe la hoteluri, ce tehnica am sa repartizez bagajele, de nu-mi ramine nimic. Batrinetea vine cind nu mai vrei sa faci nimic. Eu vreau. Nu am timp sa fiu batrin.
Mircea da suflet pieptului
Reporter: Orice din pui?
Mircea Basescu: Nu, dom’le, numai piept. Degresat, dezosat, depielitat. La mine nu intra altceva din pui.
Rep.: Nu git? Nu copan?
M.B.: Dom’le, daca eu spun numai piept… Pieptul vine numai din Brazilia, in containere frigorifice, 26 de tone pe zi, noi prelucram si de aici pleaca cel putin un TIR cu produse
finite spre UE. Pieptul este congelat, noi il decongelam controlat si-l transformam in preparate, 56 de produse diferite, produse gata facute.
Rep.: Sinteti bucatarii pieptului si ai Europei.
M.B.: Puteti spune si asa. Doar ca noi nu sintem bucatari. Aici e fabrica, dom’le!
Rep.: Vine puiul fara suflet la dumneavoastra?
M.B.: Da. Sufletul i-l punem noi. Punem extraordinar de mult suflet in ceea ce facem.
Rep.: Scrie „Friki“ pe punga.
M.B.: {tiu vorba „friki-friki“, dar aici e vorba de brand name. Domnul cumpara chestia asta, o pune in congelator si doamna, cit se descalta tincul, o ia din congelator si o pune in microunde sau in ulei incins. In trei minute e gata.
Martagoneala
Rep.: Va pricepeti?
M.B.: Eu sint manager. Nici patron, nici specialist in pui. Sint manager. Am ingineri, specialisti aici. Nu ma bag in treaba lor. Eu unesc niste capete. Marinarul pe vas nu are alta treaba cit merge pe mare decit sa martagoneasca.
Rep.: Ce e aia?
M.B.: Vasul se umple de rugina pe drum. Vopseaua veche se da jos cu un ciocan – martagon se numeste. {i marinarul martagoneste vasul tot timpul
si-l vopseste apoi. Asa e si cu pieptul de pui. Eu ii las pe ceilalti sa martagoneasca. Eu le spun doar atit: aveti de martagonit atit. Asta e norma. Eu nu ma bag in ce fac ei.
Rep.: Nevasta ce spune de piept?
M.B.: Dom’le, pe la inceputuri i-am dus si ei, o data, de doua ori, si mi-a zis: „Barbate, foarte bune chestiile astea, pun de o supa, dau la catel, dar tu gaina n-ai pe acolo?“.
Rep.: Ha, ha, ha! Cum e viata? Nu va simtiti intermediar? Unde va e mindria aia ca puiul nu e romånesc?
M.B.: Puiul nostru e bun, dar e scump. Care e meritul romånilor? Uitati-va la certificatele de calitate de aici, la diplomele de calitate. Nimeni din reteaua Plusfood din lume nu are atitea certificate. Asta e mindria romånului. Sa ai ISO, HALAL, Efsis… In Anglia degeaba ai ISO ca daca nu ai Efsis e degeaba, asa cum degeaba ai Efsis daca nu ai Halal. Halal e certificatul pentru piata araba.
Rep.: Va laudati ca sinteti intr-un grup si in serie.
M.B.: {titi cu ce ma laud? Ca sint normal. Uite, acum citva timp m-a sunat un ziarist: „Mama dumneavoastra e la policlinica nu stiu care si e programata peste sase luni la analiza cutare“. „Da, si ce daca?“ „Pai, e mama presedintelui!“ „{i ce daca, dom’le? Nu e normal sa fie asa? Daca nu e nici o urgenta…“ Sint sigur ca daca era programata peste rind, iesea iar scandal.
Presa
Rep.: Ce intelegeti din presa?
M.B.: N-am o parere grozava. Problemele nu sint la ziaristi. Ei iau un salariu si depind de ce dicteaza stapinul. Sau ce cred ei ca vrea stapinul. Sint putini cei care-si pastreaza probitatea profesionala. Omeneste il intelegi pe omul asta. Uite, acum altceva… Il aud pe Dinescu, il apreciez mult, e gures, e liber. Dinescu a locuit un timp linga casa lui frati-miu. Se cunosteau ca vecinii. Pe vremea aia, ii trimiteam si lui frati-miu niste inghetata, pentru nepoatele mele, dar ii trimiteam si lui Mircea Dinescu. {i il aud la un tocsou ca e suparat pe presedinte. {i moderatorul il ia… „Dom’le, dar erati cu Basescu, acum il atacati ca sinteti la Patriciu?“ „Ce, dom’le, ca l-am sustinut in doua campanii
si mi-a dat o inghetata! Uite, Patriciu, ma plateste!“ Nu stiu, nu e vorba, nu i-am trimis doar una, dar nu-mi place ca in luptele astea se foloseste orice arma, numai ca sa ai dreptate. De ce trebuia sa spuna la televizor?
Cum conduceau Basestii
Rep.: Ce fel de minte aveti?
M.B.: Sint un tip echilibrat. Dom’le, sint capitan de nava.
Rep.: Ati navigat vreodata impreuna?
M.B.: Da, am fost si cu el. El a terminat cu trei ani mai devreme decit mine. Cind am terminat Institutul, am plecat cu un cargo. {i cind m-am intors mi-a zis: „Vino pe vapoare serioase!“. M-am dus la el, pe tancuri petroliere. Dupa aia a fost o circulara sa nu mai circule rude impreuna.
Rep.: {i ce manevra v-a format mintile si dumneavoastra, si presedintelui?
M.B.: Dom’le, tancul petrolier este 86.000 de tone, 242 metri lungime, e cit un bloc de 19 etaje. Cind acostam la Constanta cuplam tancurile la niste „brate“ ce faceau legatura la tevi si instalatie si incepeam descarcarea. Nu puteai gresi conectarea tancului la brate decit cu cincizeci de centimetri. {i o faceam din zece in zece zile. Traian a trecut la dublu.
Rep.: Cum conduceau Basestii?
M.B.: Un comandat bun e unul care nu are nici un incident. Trebuie sa ai atentie si autoritate. El avea o vorba si o are si acum: „Dom’le, la vapor, intre comandant si Dumnezeu nu mai este decit steagul tarii“. Dom’le, Ceausescu introdusese conducerea colectiva peste tot, dar nu si pe vapor.
Rep.: Nu esti insingurat de atita autoritate?
M.B.: Valoarea unui comandant sta in valoarea echipajului lui. Se stiau capitani betivi, dar cu echipaj bun. Un capitan bun cu un echipaj prost, va dati seama ce inseamna asta! La o furtuna, la ceva, fiecare are patratica lui si nimeni nu poate face treaba celuilalt.
Rep.: Cum conduceati?
M.B.: Era diferenta! Cinstit, eu eram mai pasnic, dar mai parsiv, mai al dracului. Traian era mai excesiv. Uite, si aici e la fel. Eu imi apar oamenii si acum, iar daca vreunul a gresit il popesc eu, daca e, nu altcineva. Domnilor, ma ascultati, daca iese prost, imi asum, daca insa nu ati facut cum am zis, nu va vad bine!
Rep.: De ce v-ati lasat?
M.B.: Dom’le, prin traditie se naviga cam zece ani. Era dupa Revolutie. {i am plecat cu o nava la reparat in Japonia. Am stat vreo noua luni departe de tara…
Rep.: Nevasta? Cuminte?
M.B.: Him! {i cind m-am intors…
Rep.: Vinduse Traian flota?
M.B.: Ha, ha, ha, nu, nu. Aveam multe zile libere, concediu si in zilele alea libere m-am apucat de afaceri. Cu cartofi din Turcia. Gainarii din astea. Mi-a mers. {i pur si simplu m-am lasat. M-am luat dupa aia cu pulpele SUA. Cum era dupa Revolutie. Uite, vorbeam de presa… Acolo, in Japonia, am avut doi ofiteri care s-au revoltat, era democratia prost inteleasa, nu? {i i-am imbarcat pe avion si i-am trimis acasa. Aici, aia m-au dat la ziar ca fratele ministrului Transportului a furat sapte milioane de dolari. Ca sa vedeti presa… Peste ani de zile am un partener de afaceri caruia i-am spus ca n-am bani si sa ma pasuiasca. A avut incredere, am platit. Dupa un timp, il intilnesc si il intreb de ce a avut incredere in mine. „Pai, sinteti singurul caruia ii dau pe datorie. Am citit in ziar ca ati furat 7 milioane…“
Rep.: Ha, ha, ha…
M.B.: „…Daca i-ati furat, imi dadeati banii, daca nu i-ati furat, inseamna ca sinteti om de incredere.“
Adio inghetata
Rep.: O viata ati fost pe marea nelinistitoare si acum sinteti pe un teren sigur, inghetata si piept congelat.
M.B.: Pura coincidenta. Eu nu ma prea sperii pe lumea asta de nimic. Apropo, inghetata nu mai fac.
Rep.: De ce?
M.B.: Pai, nu mai aveam timp sa ma ocup de fabrica si nu puteam tine pasul cu normele europene. Asa ca am luat instalatia si sta aici, in curte, intr-un container. Daca m-or da afara de aici, ma pun iar pe inghetata.
Rep.: Traian Basescu a lucrat vreodata la fabrica de inghetata?
M.B.: Da, citeva luni, cind si-a dat demisia din Parlament. Eu eram mai lenevos. Veneam pe la noua, asa, el la opt, inaintea secretarei. N-avea cheie si ne astepta. El gindea macro, global, cu dezvoltarea in Europa, eu ma luptam de unde dracului luam miine lapte, zahar. Imi daduse afara o groaza de angajati, cred ca ma dadea afara si pe mine pina la urma. Au venit alegerile si el a plecat de la inghetata.
Buzaianu
Rep.: Buzaianu?
M.B.: Asta e. Am incheiat un contract cu Energy Holding. Unul avantajos. Vazut, parafat de mai-marii mei din strainatate, deci nu de capul meu. Traian habar nu a avut de chestia asta. Intimplarea a facut sa fiu in Bucuresti si un prieten sa ma duca la Bamboo asta. Nu stiam ce-i cu Bamboo asta. Dumneavoastra nu stiti ce e sa fii frate de presedinte. De cele mai multe ori e ca dracu’. Nu poti bea un pahar de vin linistit. Nu ai liniste. {i la Bamboo asta se uitau la mine si a venit si Buzaianu. Am stat de vorba putin, ca era ziua
lui. Asta a fost tot.
Rep.: V-a pacalit?
M.B.: Nu, dom’le. Iar Traian nu stia ce fac eu, el nu se amesteca in ale mele, eu nu in ale lui.
Politica: femeia si Traian
Rep.: De ce va lasati femeia la politica?
M.B.: Pai, ea e acasa toata ziua, ca gospodinele. Eu stau aici, mai trec pe la circiuma, vin pe la zece-douaspe seara. Imi mai spune despre politica si „Hai, femeie, sa ne culcam“. Asta e ocupatia ei, ce sa-i fac. Ii place, o face. Asa isi umple timpul. E o viata normala. Sint multumit de viata asta. Ma mihneste doar situatia prin care trece presedintele tarii. Il stiu ca e corect. {i ma mihneste cum se vorbeste despre el si cum toti pechinezii din politica vorbesc despre el.
Batrinetea
Rep.: Cum vedeti moartea?
M.B.: Ce?
Rep.: Inghetat inseamna mort?
M.B.: Nu. Nu se vede? Ce sa gindesc despre moarte? Bine si sanatate
! Mai degraba as vorbi despre batrinete. Am 54 de ani. Am hernie de disc.
Rep.: Ca Traian.
M.B.: Da, dar fata de el, pe mine nu m-a dat afara din casa munca niciodata si, acum, am un stil… Am oroare de dus in mina ceva. Sa vedeti cind ajung pe la hoteluri, ce tehnica am sa repartizez bagajele, de nu-mi ramine nimic. Batrinetea vine cind nu mai vrei sa faci nimic. Eu vreau. Nu am timp sa fiu batrin.
"Cattani" Sintion a transformat DGA intr-o Directie securista
Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne a fost transformata intr-o Directie securista. Angajatii structurii speciale a MAI lucrau, printr-o dispozitie a procurorului Marian Sintion Rolf, dupa un tipar binecunoscut inainte de 1989. Ofiterii si subofiterii DGA erau obligati ca, dupa orice discutie avuta cu persoane din cadrul structurilor MAI sau din afara acestora, sa prezinte de urgenta o nota-raport in care sa reproduca continutul convorbirilor avute. Iar nota-raport trebuia predata conducerii DGA!
Dupa scandalul intern din MAI, incep sa apara tot mai multe semne de intrebare legate de sistemul
impus de procurorul Marian Sintion in interiorul unitatii de elita a Ministerului de Interne.
Ziarul Gandul prezinta in exclusivitate dedesubturile cazului care a dus la desemnarea unei comisii speciale care sa ancheteze Directia generala Anticoruptie. Scandalul a inceput la jumatatea lui 2006, atunci cand unul din angajatii DGA a fost scos din sistem. Seful directiei, procurorul Marian Sintion, pusese la punct un sistem special cu care putea "jongla" cu propriii subalterni. Astfel, la majoritatea unitatilor teritoriale ale directiei nu existau sefi numiti, ci imputerniciti. Fata de cei numiti in functie (care sunt demisi doar in urma unor proceduri speciale), imputernicitii pot fi indepartati in urma unui ordin direct. Asa s-a intamplat si in cazul comisarului Nicolai Chiriac, imputernicit la DGA Harghita. Acesta a fost chemat la sediul central al DGA pe 20 iulie 2006. Atunci i s-a comunicat de catre Sintion ca i-a incetat imputernicirea in functia de sef birou
al DGA Harghita.
Apoi, dupa numai o zi, Sintion a constituit o comisie de control care sa-l verifice pe cel deja demis. Interesant este ca Sintion i-a dat dispozitie verbala (!) sefului comisiei ca, in cursul aceleiasi zile, sa finalizeze controlul si sa se intoarca la Bucuresti. Astfel, controlul cerut de Sintion a avut loc noaptea, intre orele 19.00 si 02.00! In urma acestui eveniment, Nicolai Chiriac a facut o plangere la ministrul Blaga. Acesta a cerut Corpului de Control sa verifice cazul, iar concluzia a fost ca ofiterul desemnat de Marian Sintion sa controleze biroul de la Harghita a incalcat o serie de regulamente interne. Din surse DGA, in raportul Corpului de Control se mentioneaza ca dispozitia lui Marian Sintion era "vadit ilegala, avandu-se in vedere complexitatea controlului si intervalul scurt de timp
avut la dispozitie de echipa de control". Raportul a fost semnat de ministrul Blaga, dar
a provocat furia lui Sintion. Acesta a incercat sa-l determine pe chestorul Dumitrescu - cel care intocmise raportul - sa faca un fals. Adica, sa scoata din raport fraza care cataloga drept ilegala dispozitia sefului DGA. "O sa vedeti ca si semnatura mea va avea greutate", le-ar fi spus Sintion celor de la Corpul de Control. Apoi scandalul a luat amploare, cand cei de la Corpul de Control au trebuit sa mearga la DGA - conform regulamentului - pentru a inspecta structura de control din cadrul directiei. Sintion nu a recunoscut semnatura ministrului si i-a dat afara pe cei trei inspectori de la MAI. Inainte de acest lucru, la cabinetul lui Blaga se adunasera 6 plangeri pe numele lui Sintion, din care doua erau semnate de Daniel Morar, seful DNA. Printre acestea, Morar facea cunoscut ca DGA pericliteaza anchetele procurorilor anticoruptie. Atunci, lui Sintion i s-a cerut oficial sa prezinte un punct de vedere vizavi de acuzatii, insa acesta a refuzat. Angajatii DGA au continuat, insa, sa se planga vizavi de abuzurile lui Sintion. Unul - care nu a urmat indicatiile lui Rolf Sintion - s-a trezit cu biroul afara din incapere. Altii spuneau ca sunt chemati din teritoriu si pusi sa astepte la usa sefului DGA ore intregi. Mai mult, cei din structura directiei au fost chemati personal sa scrie, dupa dictare, un "angajament". Acesta presupunea ca ofiterul DGA este de acord cu mai multe clauze impuse de conducere. Printre acestea, si ca trebuie sa stea la DGA timp de 3 ani (ca o coincidenta, mandatul lui Sintion la DGA era tot de trei ani). Dar cea mai ciudata dispozitie a fost semnata de Marian Sintion la aproape 4 luni de la instalarea sa. In acest document se mentioneaza ca toti angajatii din structura DGA sunt obligati sa "toarne". Astfel, discutiile cu reprezentanti ai structurilor MAI sau din afara acestora urmau sa fie concretizate de urgenta intr-o nota-raport care urma sa fie prezentata imediat spre analiza si dispozitie conducerii DGA.
Contactat telefonic, procurorul Marian Sintion ne-a raspuns la toate acuzele care i se aduc. Numai ca a tinut neaparat ca discutia sa nu fie publicata, informatiile pe care ni le-a dat fiind "cu statut special". "Datorita faptului ca am statut de procuror, nu pot face afirmatii publice privind chestiuni ce tin de DGA", a fost singura pozitie oficiala a fostului sef DGA.
Dupa scandalul intern din MAI, incep sa apara tot mai multe semne de intrebare legate de sistemul
impus de procurorul Marian Sintion in interiorul unitatii de elita a Ministerului de Interne.
Ziarul Gandul prezinta in exclusivitate dedesubturile cazului care a dus la desemnarea unei comisii speciale care sa ancheteze Directia generala Anticoruptie. Scandalul a inceput la jumatatea lui 2006, atunci cand unul din angajatii DGA a fost scos din sistem. Seful directiei, procurorul Marian Sintion, pusese la punct un sistem special cu care putea "jongla" cu propriii subalterni. Astfel, la majoritatea unitatilor teritoriale ale directiei nu existau sefi numiti, ci imputerniciti. Fata de cei numiti in functie (care sunt demisi doar in urma unor proceduri speciale), imputernicitii pot fi indepartati in urma unui ordin direct. Asa s-a intamplat si in cazul comisarului Nicolai Chiriac, imputernicit la DGA Harghita. Acesta a fost chemat la sediul central al DGA pe 20 iulie 2006. Atunci i s-a comunicat de catre Sintion ca i-a incetat imputernicirea in functia de sef birou
al DGA Harghita.
Apoi, dupa numai o zi, Sintion a constituit o comisie de control care sa-l verifice pe cel deja demis. Interesant este ca Sintion i-a dat dispozitie verbala (!) sefului comisiei ca, in cursul aceleiasi zile, sa finalizeze controlul si sa se intoarca la Bucuresti. Astfel, controlul cerut de Sintion a avut loc noaptea, intre orele 19.00 si 02.00! In urma acestui eveniment, Nicolai Chiriac a facut o plangere la ministrul Blaga. Acesta a cerut Corpului de Control sa verifice cazul, iar concluzia a fost ca ofiterul desemnat de Marian Sintion sa controleze biroul de la Harghita a incalcat o serie de regulamente interne. Din surse DGA, in raportul Corpului de Control se mentioneaza ca dispozitia lui Marian Sintion era "vadit ilegala, avandu-se in vedere complexitatea controlului si intervalul scurt de timp
avut la dispozitie de echipa de control". Raportul a fost semnat de ministrul Blaga, dar
a provocat furia lui Sintion. Acesta a incercat sa-l determine pe chestorul Dumitrescu - cel care intocmise raportul - sa faca un fals. Adica, sa scoata din raport fraza care cataloga drept ilegala dispozitia sefului DGA. "O sa vedeti ca si semnatura mea va avea greutate", le-ar fi spus Sintion celor de la Corpul de Control. Apoi scandalul a luat amploare, cand cei de la Corpul de Control au trebuit sa mearga la DGA - conform regulamentului - pentru a inspecta structura de control din cadrul directiei. Sintion nu a recunoscut semnatura ministrului si i-a dat afara pe cei trei inspectori de la MAI. Inainte de acest lucru, la cabinetul lui Blaga se adunasera 6 plangeri pe numele lui Sintion, din care doua erau semnate de Daniel Morar, seful DNA. Printre acestea, Morar facea cunoscut ca DGA pericliteaza anchetele procurorilor anticoruptie. Atunci, lui Sintion i s-a cerut oficial sa prezinte un punct de vedere vizavi de acuzatii, insa acesta a refuzat. Angajatii DGA au continuat, insa, sa se planga vizavi de abuzurile lui Sintion. Unul - care nu a urmat indicatiile lui Rolf Sintion - s-a trezit cu biroul afara din incapere. Altii spuneau ca sunt chemati din teritoriu si pusi sa astepte la usa sefului DGA ore intregi. Mai mult, cei din structura directiei au fost chemati personal sa scrie, dupa dictare, un "angajament". Acesta presupunea ca ofiterul DGA este de acord cu mai multe clauze impuse de conducere. Printre acestea, si ca trebuie sa stea la DGA timp de 3 ani (ca o coincidenta, mandatul lui Sintion la DGA era tot de trei ani). Dar cea mai ciudata dispozitie a fost semnata de Marian Sintion la aproape 4 luni de la instalarea sa. In acest document se mentioneaza ca toti angajatii din structura DGA sunt obligati sa "toarne". Astfel, discutiile cu reprezentanti ai structurilor MAI sau din afara acestora urmau sa fie concretizate de urgenta intr-o nota-raport care urma sa fie prezentata imediat spre analiza si dispozitie conducerii DGA.
Contactat telefonic, procurorul Marian Sintion ne-a raspuns la toate acuzele care i se aduc. Numai ca a tinut neaparat ca discutia sa nu fie publicata, informatiile pe care ni le-a dat fiind "cu statut special". "Datorita faptului ca am statut de procuror, nu pot face afirmatii publice privind chestiuni ce tin de DGA", a fost singura pozitie oficiala a fostului sef DGA.
Familia Tariceanu, clienta RA-APPS
Prin grija sefilor Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) si a celor care au pastorit, de-a lungul timpului
, Secretariatul General al Guvernului, spatii centrale apartinand statului au fost acordate "pe spranceana" unor fundatii si firme.
» In zone in care pentru a inchiria un spatiu doritorii sunt nevoiti sa scoata din buzunar pana la 20 euro/metru patrat, fundatiile si firmele privilegiate platesc maximum 4 euro/metru patrat. Aceasta, in varianta chiriilor majorate, dat fiind ca ani la rand sumele cerute au fost si mai mici.
Douaapartamente pentru fundatia Mihaelei Geoana
In 2002, pe cand Mircea Geoana era ministru de Externe, sotia acestuia, Mihaela Geoana, primea de la RA-APPS, spre inchiriere, un prim spatiu pentru fundatia sa, "Renasterea pentru Educatie, Sanatate", care derula Programul de preventie si depistare precoce a cancerului de san. La ora aceea, fundatia avea sediul inregistrat in str. Jean Monet nr. 69, ceea ce nu i-a impiedicat pe sefii regiei sa semneze un contract de inchiriere pentru un apartament de 226 metri patrati in str. Mihai Eminescu nr. 44-48.
Doi ani mai tarziu,
Fundatia mai primea de la RA-APPS un apartament, in acelasi imobil, dar si un loc de parcare. Suprafata totala inchiriata? Circa 422 metri patrati. Chiria? Aproximativ 830 dolari, cu tot cu TVA. Adica mai putin de 2 dolari metrul patrat. In aprilie 2005, Consiliul de Administratie al RA-APPS decide majorarea tarifelor si trecerea de la moneda americana la cea europeana, astfel ca fundatia Mihaelei Geoana ajunge sa plateasca, pentru ambele apartamente centrale, de cinci si, respectiv, patru camere, 1.659 euro, inclusiv TVA. Cresterea chiriei pare substantiala, dar ramane tot cu mult sub pretul pietei. Contractul incheiat cu RA-APPS expira la sfarsitul acestui an.
Ioana Tariceanu, la o aruncatura de bat de Mihaela Geoana
Cazul Mihaelei Geoana nu este insa nici pe departe unul singular. De aceeasi reteta a beneficiat si Ioana Popescu Tariceanu, sotia actualului premier, detinatoarea functiei de presedinte al Consiliului director al Fundatiei "Copii
sanatosi – copiii conteaza pe noi". Organizatia, lansata in aprilie 2005, are ca obiective prevenirea si depistarea malformatiilor congenitale in randul nou-nascutilor, precum si oferirea de sprijin copiilor care sufera de astfel de afectiuni. Fundatia Ioanei Tariceanu a primit un spatiu mai mic decat cel dat de RA-APPS Fundatiei "Renasterea" a Mihaelei Geoana. Concret, este vorba de un apartament cu patru camere, de circa 167 metri patrati, intr-un imobil tot de pe strada Mihai Eminescu, dar la numarul 82-88.
APIA, prezidata onorific de premier, secretizeaza chiria
Tot de numele Tariceanu se leaga un alt spatiu din str. Mihai Eminescu, administrat de RA-APPS si inchiriat Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile, celebra APIA, al carei presedinte de onoare este premierul Calin Popescu Tariceanu. Desi din asociatie fac parte firme de mare calibru de pe piata auto romaneasca si importatori ai unor marci celebre, APIA a apelat la RA-APPS, inca de la infiintare, pentru a obtine spatiu de birouri
. Intai a primit, spre inchiriere, 107 metri patrati in str. Drobeta, nr. 4-10. Cum apartamentul era revendicat, in 2005 APIA s-a mutat in str. Mihai Eminescu, nr. 124, intr-un apartament mai mare, de 143 metri patrati. Contractul de inchiriere este prelungit, fara probleme, in fiecare an. Cat despre chiria platita, oficialii asociatiei dau dovada de o transparenta care tinde spre zero si ne trimit la regie
Birou
notarial in Polona pentru Manuela Mitrea
Pentru a multumi pe toata lumea, "Regia Avantajelor Ascunse pentru Prieteni
si Parteneri Sus-pusi", adica RA-APPS, nu i-a uitat nici pe cei care vroiau sa desfasoare activitati cu adevarat profitabile, dar care se loveau de obstacolul gasirii unui spatiu adecvat.
Asa se face ca in strada Polona nr. 35, la parter, se gaseste Biroul notarial al Manuelei Mitrea, deputat PSD, sotia fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Cei 162 de metri patrati au fost pusi la dispozitie, prin inchiriere, de RA-APPS.
Faptul ca presa a dezvaluit ca Manuela Mitrea a fost numita notar fara sa fi sustinut examenul legal, prin ordinul fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, pare sa nu fi impiedicat prea mult activitatea biroului in cauza. Potrivit ultimei declaratii de avere completate de Manuela Mitrea, in 21 decembrie 2006, biroul notarial i-a adus venituri de 100.166 RON (adica peste 1 miliard lei vechi). Sotia fostului ministru al Transporturilor nu a putut fi contactata pentru eventuale precizari sau comentarii.
Doua apartamente adjudecate de avocatul lui Patriciu
Tot pe strada Polona, la acelasi numar, dar la scara 2, RA-APPS mai administreaza doua apartamente, de 160 si, respectiv, 186 metri patrati. Amandoua au fost inchiriate Societatii Civile de Avocati "Cristian Iordanescu si asociatii". Despre aceasta, presa a scris ca a derulat contracte cu AVAS.
Mai mult, Cristian Iordanescu, decanul Baroului Bucuresti, se numara printre reprezentantii in instanta ai omului de afaceri liberal Dinu Patriciu. Totodata, Iordanescu a fost cel angajat de PNL pentru a contesta in instanta folosirea titulaturii de Partid Liberal Democrat de catre liberalii demisionari.
Cristian Iordanescu: "Platesc 100 milioane lei vechi pentru ambele spatii"
"Am uzat de dreptul de a inchiria un spatiu, cu respectarea normelor legale, in perioada cand sediul era in renovare. Am inchiriat pentru ca nu puteam inceta activitatea. N-am avut nici un fel de beneficiu, n-am avut posibilitatea sa negociez si nici n-am vrut sa fac acest lucru. Chiriile nici vorba sa fie preferentiale. Este vorba de 100 milioane lei vechi pentru ambele spatii", ne-a declarat Iordanescu. z
IOANA TARICEANU
» "Totul e legal"
"Avand in vedere caracterul non-profit al Fundatiei, in data de 11.02.2005, in urma unei cereri scrise formulate de reprezentantii Fundatiei in atentia RA-APPS, a fost incheiat Contractul de Locatiune nr. 1558/2005 intre RA-APPS, in calitate de locator si Fundatie in calitate de locatar, contractul fiind incheiat pe o durata de 5 ani (…)
La momentul incheierii contractului (februarie 2005), chiria lunara initiala aferenta spatiului a fost stabilita de RA-APPS, la 259,75 USD/ luna fara TVA. In prezent, valoarea chiriei aferente spatiului este de 519,50 euro/luna fara TVA (618,20 euro cu TVA), platibili in lei la cursul de schimb leu/euro", ne-a declarat Ioana Popescu Tariceanu.
BRENT VALMAR
» "Asociatia este de 11-12 ani, pe cAnd nici nu era RA-APPS"
Intrebat daca i se pare corect ca o asociatie de marimea Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA) sa-si desfasoare activitatea intr-un spatiu inchiriat de la stat, cu tarif preferential, Brent Valmar, presedintele APIA, s-a rezumat la a ne spune: "Asociatia este de 11-12 ani, pe cand nici nu era RA-APPS!" La randul sau, directorul APIA Marius Tudor a evitat sa dezvaluie suma platita drept chirie. S-a multumit sa ne declare: "Este tariful obisnuit. Nu avem, din cate stiu eu, nici un fel de tarif negociat". Dupa care ne-a indrumat cu "amabilitate" spre RA-APPS, stiind cu siguranta "transparenta" regiei, care dintotdeauna a functionat ca stat in stat.
, Secretariatul General al Guvernului, spatii centrale apartinand statului au fost acordate "pe spranceana" unor fundatii si firme.
» In zone in care pentru a inchiria un spatiu doritorii sunt nevoiti sa scoata din buzunar pana la 20 euro/metru patrat, fundatiile si firmele privilegiate platesc maximum 4 euro/metru patrat. Aceasta, in varianta chiriilor majorate, dat fiind ca ani la rand sumele cerute au fost si mai mici.
Douaapartamente pentru fundatia Mihaelei Geoana
In 2002, pe cand Mircea Geoana era ministru de Externe, sotia acestuia, Mihaela Geoana, primea de la RA-APPS, spre inchiriere, un prim spatiu pentru fundatia sa, "Renasterea pentru Educatie, Sanatate", care derula Programul de preventie si depistare precoce a cancerului de san. La ora aceea, fundatia avea sediul inregistrat in str. Jean Monet nr. 69, ceea ce nu i-a impiedicat pe sefii regiei sa semneze un contract de inchiriere pentru un apartament de 226 metri patrati in str. Mihai Eminescu nr. 44-48.
Doi ani mai tarziu,
Fundatia mai primea de la RA-APPS un apartament, in acelasi imobil, dar si un loc de parcare. Suprafata totala inchiriata? Circa 422 metri patrati. Chiria? Aproximativ 830 dolari, cu tot cu TVA. Adica mai putin de 2 dolari metrul patrat. In aprilie 2005, Consiliul de Administratie al RA-APPS decide majorarea tarifelor si trecerea de la moneda americana la cea europeana, astfel ca fundatia Mihaelei Geoana ajunge sa plateasca, pentru ambele apartamente centrale, de cinci si, respectiv, patru camere, 1.659 euro, inclusiv TVA. Cresterea chiriei pare substantiala, dar ramane tot cu mult sub pretul pietei. Contractul incheiat cu RA-APPS expira la sfarsitul acestui an.
Ioana Tariceanu, la o aruncatura de bat de Mihaela Geoana
Cazul Mihaelei Geoana nu este insa nici pe departe unul singular. De aceeasi reteta a beneficiat si Ioana Popescu Tariceanu, sotia actualului premier, detinatoarea functiei de presedinte al Consiliului director al Fundatiei "Copii
sanatosi – copiii conteaza pe noi". Organizatia, lansata in aprilie 2005, are ca obiective prevenirea si depistarea malformatiilor congenitale in randul nou-nascutilor, precum si oferirea de sprijin copiilor care sufera de astfel de afectiuni. Fundatia Ioanei Tariceanu a primit un spatiu mai mic decat cel dat de RA-APPS Fundatiei "Renasterea" a Mihaelei Geoana. Concret, este vorba de un apartament cu patru camere, de circa 167 metri patrati, intr-un imobil tot de pe strada Mihai Eminescu, dar la numarul 82-88.
APIA, prezidata onorific de premier, secretizeaza chiria
Tot de numele Tariceanu se leaga un alt spatiu din str. Mihai Eminescu, administrat de RA-APPS si inchiriat Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile, celebra APIA, al carei presedinte de onoare este premierul Calin Popescu Tariceanu. Desi din asociatie fac parte firme de mare calibru de pe piata auto romaneasca si importatori ai unor marci celebre, APIA a apelat la RA-APPS, inca de la infiintare, pentru a obtine spatiu de birouri
. Intai a primit, spre inchiriere, 107 metri patrati in str. Drobeta, nr. 4-10. Cum apartamentul era revendicat, in 2005 APIA s-a mutat in str. Mihai Eminescu, nr. 124, intr-un apartament mai mare, de 143 metri patrati. Contractul de inchiriere este prelungit, fara probleme, in fiecare an. Cat despre chiria platita, oficialii asociatiei dau dovada de o transparenta care tinde spre zero si ne trimit la regie
Birou
notarial in Polona pentru Manuela Mitrea
Pentru a multumi pe toata lumea, "Regia Avantajelor Ascunse pentru Prieteni
si Parteneri Sus-pusi", adica RA-APPS, nu i-a uitat nici pe cei care vroiau sa desfasoare activitati cu adevarat profitabile, dar care se loveau de obstacolul gasirii unui spatiu adecvat.
Asa se face ca in strada Polona nr. 35, la parter, se gaseste Biroul notarial al Manuelei Mitrea, deputat PSD, sotia fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Cei 162 de metri patrati au fost pusi la dispozitie, prin inchiriere, de RA-APPS.
Faptul ca presa a dezvaluit ca Manuela Mitrea a fost numita notar fara sa fi sustinut examenul legal, prin ordinul fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, pare sa nu fi impiedicat prea mult activitatea biroului in cauza. Potrivit ultimei declaratii de avere completate de Manuela Mitrea, in 21 decembrie 2006, biroul notarial i-a adus venituri de 100.166 RON (adica peste 1 miliard lei vechi). Sotia fostului ministru al Transporturilor nu a putut fi contactata pentru eventuale precizari sau comentarii.
Doua apartamente adjudecate de avocatul lui Patriciu
Tot pe strada Polona, la acelasi numar, dar la scara 2, RA-APPS mai administreaza doua apartamente, de 160 si, respectiv, 186 metri patrati. Amandoua au fost inchiriate Societatii Civile de Avocati "Cristian Iordanescu si asociatii". Despre aceasta, presa a scris ca a derulat contracte cu AVAS.
Mai mult, Cristian Iordanescu, decanul Baroului Bucuresti, se numara printre reprezentantii in instanta ai omului de afaceri liberal Dinu Patriciu. Totodata, Iordanescu a fost cel angajat de PNL pentru a contesta in instanta folosirea titulaturii de Partid Liberal Democrat de catre liberalii demisionari.
Cristian Iordanescu: "Platesc 100 milioane lei vechi pentru ambele spatii"
"Am uzat de dreptul de a inchiria un spatiu, cu respectarea normelor legale, in perioada cand sediul era in renovare. Am inchiriat pentru ca nu puteam inceta activitatea. N-am avut nici un fel de beneficiu, n-am avut posibilitatea sa negociez si nici n-am vrut sa fac acest lucru. Chiriile nici vorba sa fie preferentiale. Este vorba de 100 milioane lei vechi pentru ambele spatii", ne-a declarat Iordanescu. z
IOANA TARICEANU
» "Totul e legal"
"Avand in vedere caracterul non-profit al Fundatiei, in data de 11.02.2005, in urma unei cereri scrise formulate de reprezentantii Fundatiei in atentia RA-APPS, a fost incheiat Contractul de Locatiune nr. 1558/2005 intre RA-APPS, in calitate de locator si Fundatie in calitate de locatar, contractul fiind incheiat pe o durata de 5 ani (…)
La momentul incheierii contractului (februarie 2005), chiria lunara initiala aferenta spatiului a fost stabilita de RA-APPS, la 259,75 USD/ luna fara TVA. In prezent, valoarea chiriei aferente spatiului este de 519,50 euro/luna fara TVA (618,20 euro cu TVA), platibili in lei la cursul de schimb leu/euro", ne-a declarat Ioana Popescu Tariceanu.
BRENT VALMAR
» "Asociatia este de 11-12 ani, pe cAnd nici nu era RA-APPS"
Intrebat daca i se pare corect ca o asociatie de marimea Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA) sa-si desfasoare activitatea intr-un spatiu inchiriat de la stat, cu tarif preferential, Brent Valmar, presedintele APIA, s-a rezumat la a ne spune: "Asociatia este de 11-12 ani, pe cand nici nu era RA-APPS!" La randul sau, directorul APIA Marius Tudor a evitat sa dezvaluie suma platita drept chirie. S-a multumit sa ne declare: "Este tariful obisnuit. Nu avem, din cate stiu eu, nici un fel de tarif negociat". Dupa care ne-a indrumat cu "amabilitate" spre RA-APPS, stiind cu siguranta "transparenta" regiei, care dintotdeauna a functionat ca stat in stat.
AVERTIZARE: Vin ploi torenţiale. porturile au fost închise
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit în şedinţă pentru analizarea evenimentelor ce au avut loc
în urma avertizărilor meteo. Membrii comitetului au anunţat că nu există pericol de inundaţii catastrofale. Creşterea debitelor a avut loc în special în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea şi Covasna. Nu au existat până în prezent probleme de infrastructură şi doar câteva zone au avut deficienţe în alimentarea cu electricitate.
HARGHITA - Vijelie în Gheorgheni
O furtună puternică face ravagii în Gheorgheni, judeţul Harghita. Arborii smulşi din rădăcini s-au prăvălit peste case şi peste drumuri, blocând circulaţia, iar vântul, extrem de puternic, a smuls ţigle şi chiar acoperişuri întregi, precum şi gardurile împrejmuitoare pe lungimi de zeci de metri. Copacii căzuţi au blocat şi DN 12 C, la ieşirea din Gheorgheni către Lacu Roşu. Locuitorii s-au adăpostit pe unde au putut, iar pe străzile oraşului nu se mai văd decât angajaţii primăriei şi poliţiştii, care avertizează populaţia şi întorc din drum şoferii aflaţi în tranzit. Pagubele create de furtună nu pot fi estimate până când vântul nu va scădea în intensitate.
PRAHOVA - Cartier din Sinaia inundat
Mai multe zone din judeţul Prahova au fost afectate în urma ploilor care au căzut în ultimele 24 de ore în zonă. În staţiunea Sinaia, cartierul Cumpătu a rămas izolat de restul oraşului, după ce nivelul apei a depăşit podul care face legătura între acest cartier şi restul localităţii. Tot în Sinaia, alimentarea cu apă a fost întreruptă în tot oraşul, din cauza turbulenţelor mari de la staţia de pompare. Autorităţile vor încerca, pe perioada acestui sfârşit de săptămână, să asigure alimentarea cu apă pentru hoteluri.
Localitatea Valea Doftanei a fost, de asemenea, afectată de ploi, 40 de gospodării din această comună fiind inundate.
La Breaza, strada Colinei din cartierul Podul Vadului, a fost distrusă de aluviuni. Autorităţile din Breaza se aşteaptă ca inundaţiile să provoace şi alte probleme în oraş.
CONSTANŢA - Porturile sunt închise
Furtuna puternică abătută vineri dimineaţă pe litoralul românesc a impus sistarea tuturor operaţiunilor şi navigaţiei în porturile de la Marea Neagră, transmite Rompres. Directorul general al Căpităniei Zonale Constanţa, Alexandru Mezei, a declarat pentru Rompres că din cauza vântului puternic, care suflă cu viteza de peste 80 km pe oră, din sector sud-estic şi a valurilor înalte de peste 6 metri, la ţărm, autorităţile au dispus, începând cu ora 13,00, suspendarea tuturor manevrelor, a operaţiunilor de încărcare-descărcare la cheu şi ieşirea sau intrarea navelor în porturile maritime Midia, Constanţa Nord şi Sud şi Mangalia, precum şi tranzitul pe canalele Sulina şi Midia Năvodari.
DN 1 acoperit cu crengi şi moloz
Şi Drumul Naţional 1 a fost afectat de ploile căzute în ultimele ore. Şeful Secţiei Drumuri Naţionale Ploieşti, Valerian Manta, a afirmat că pe tronsonul Posada - Sinaia - Buşteni - Azuga torentele au adus de pe versanţi rădăcini, crengi, moloz şi chiar gunoaie lăsate de turişti pe munte, iar utilajele de la Drumuri Naţionale au acţionat în zonă pentru eliberarea drumului, astfel încât traficul
rutier să nu fie afectat.
AVERTIZĂRI către 21 de judeţe
Meterologii au transmis avertizări către 21 de judeţe. Avertizarea Cod Galben a fost transmisă către prefecturile judeţelor Argeş, Bacău, Braşov, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Suceava, Teleorman, Timiş şi Vâlcea, iar Cod Portocaliu a fost transmis judeţelor Buzău, Covasna, Prahova şi Vrancea. De vineri dimineaţă şi până sâmbătă dimineaţă, ora 8:00, va ploua puternic în multe zone din ţară, iar pe alocuri cantităţile prognozate sunt de 80 de litri pe metru pătrat.
în urma avertizărilor meteo. Membrii comitetului au anunţat că nu există pericol de inundaţii catastrofale. Creşterea debitelor a avut loc în special în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea şi Covasna. Nu au existat până în prezent probleme de infrastructură şi doar câteva zone au avut deficienţe în alimentarea cu electricitate.
HARGHITA - Vijelie în Gheorgheni
O furtună puternică face ravagii în Gheorgheni, judeţul Harghita. Arborii smulşi din rădăcini s-au prăvălit peste case şi peste drumuri, blocând circulaţia, iar vântul, extrem de puternic, a smuls ţigle şi chiar acoperişuri întregi, precum şi gardurile împrejmuitoare pe lungimi de zeci de metri. Copacii căzuţi au blocat şi DN 12 C, la ieşirea din Gheorgheni către Lacu Roşu. Locuitorii s-au adăpostit pe unde au putut, iar pe străzile oraşului nu se mai văd decât angajaţii primăriei şi poliţiştii, care avertizează populaţia şi întorc din drum şoferii aflaţi în tranzit. Pagubele create de furtună nu pot fi estimate până când vântul nu va scădea în intensitate.
PRAHOVA - Cartier din Sinaia inundat
Mai multe zone din judeţul Prahova au fost afectate în urma ploilor care au căzut în ultimele 24 de ore în zonă. În staţiunea Sinaia, cartierul Cumpătu a rămas izolat de restul oraşului, după ce nivelul apei a depăşit podul care face legătura între acest cartier şi restul localităţii. Tot în Sinaia, alimentarea cu apă a fost întreruptă în tot oraşul, din cauza turbulenţelor mari de la staţia de pompare. Autorităţile vor încerca, pe perioada acestui sfârşit de săptămână, să asigure alimentarea cu apă pentru hoteluri.
Localitatea Valea Doftanei a fost, de asemenea, afectată de ploi, 40 de gospodării din această comună fiind inundate.
La Breaza, strada Colinei din cartierul Podul Vadului, a fost distrusă de aluviuni. Autorităţile din Breaza se aşteaptă ca inundaţiile să provoace şi alte probleme în oraş.
CONSTANŢA - Porturile sunt închise
Furtuna puternică abătută vineri dimineaţă pe litoralul românesc a impus sistarea tuturor operaţiunilor şi navigaţiei în porturile de la Marea Neagră, transmite Rompres. Directorul general al Căpităniei Zonale Constanţa, Alexandru Mezei, a declarat pentru Rompres că din cauza vântului puternic, care suflă cu viteza de peste 80 km pe oră, din sector sud-estic şi a valurilor înalte de peste 6 metri, la ţărm, autorităţile au dispus, începând cu ora 13,00, suspendarea tuturor manevrelor, a operaţiunilor de încărcare-descărcare la cheu şi ieşirea sau intrarea navelor în porturile maritime Midia, Constanţa Nord şi Sud şi Mangalia, precum şi tranzitul pe canalele Sulina şi Midia Năvodari.
DN 1 acoperit cu crengi şi moloz
Şi Drumul Naţional 1 a fost afectat de ploile căzute în ultimele ore. Şeful Secţiei Drumuri Naţionale Ploieşti, Valerian Manta, a afirmat că pe tronsonul Posada - Sinaia - Buşteni - Azuga torentele au adus de pe versanţi rădăcini, crengi, moloz şi chiar gunoaie lăsate de turişti pe munte, iar utilajele de la Drumuri Naţionale au acţionat în zonă pentru eliberarea drumului, astfel încât traficul
rutier să nu fie afectat.
AVERTIZĂRI către 21 de judeţe
Meterologii au transmis avertizări către 21 de judeţe. Avertizarea Cod Galben a fost transmisă către prefecturile judeţelor Argeş, Bacău, Braşov, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Suceava, Teleorman, Timiş şi Vâlcea, iar Cod Portocaliu a fost transmis judeţelor Buzău, Covasna, Prahova şi Vrancea. De vineri dimineaţă şi până sâmbătă dimineaţă, ora 8:00, va ploua puternic în multe zone din ţară, iar pe alocuri cantităţile prognozate sunt de 80 de litri pe metru pătrat.
Armata invizibila
Pacepa dezvaluie adevarul despre DIE: Reteaua care umplea conturile lui Ceausescu, alcatuita din mii de ofiteri acoperiti, a ramas aproape intacta si a inceput sa-si imbogateasca propriii membri.
Acum cateva zile guvernul polonez a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica comunista sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa si institutii academice, sau sa ocupe pozitii executive in companii
private. Potrivit acestei legi, persoanele nascute dupa 1972 care se afla in asemenea pozitii (cca. 300.000), trebuie sa declare in scris, sub prestare de juramant, daca au fost sau nu ofiteri, informatori ori colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Aceste declaratii vor fi verificate de o institutie special creata, iar persoanele care se dovedesc ca au facut declaratii false vor pierde drepturile cetatenesti pe o perioada de zece ani.
Jefuirea emigrantilor
Cand nu a mai fost nimic de furat in interiorul tarii, dictatorul comunist a insarcinat serviciul sau de spionaj sa mute furtul in afara hotarelor. Toate serviciile de spionaj fura, pentru ca informatiile politice si militare de care au nevoie nu se gasesc pe strada. Dictatorii comunisti erau insa atotstiutori si nu aveau nevoie de informatii. Ei au transformat serviciul lor de spionaj intr-un mecanism menit sa rezolve problemele de nerezolvat ale comunismului - de la salvarea economiei falimentare pana la obtinerea de bani reali, convertibili, pe care sistemul lor politic nu i-a putut produce.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca in ultimii zece ani DIE extorcase peste 18 milioane de dolari de la emigranti. Suma nu este uriasa pentru standardul de azi, dar a fost semnificativa pentru contul lui Ceausescu. La mijlocul anilor 1960, vanzarea de evrei, germani si romani a devenit o alta specialitate a DIE. In 1978, cand m-am rupt de Ceausescu, acest targ de sclavi adaugase peste 400 milioane de dolari la tezaurul tiranului. In acelasi an, Comitetul Politic Executiv al PCR a analizat activitatea de spionaj industrial a DIE din ultimii cinci ani, si a concluzionat ca ea a ajutat Romania sa economiseasca 600 - 800 milioane de dolari furand din Occident tehnologiile pe care Romania ar fi trebuit sa le cumpere.
Prestigiousul ziar american The New York Times a informat ca Guvernul polonez a extins aceasta masura si la ofiterii deplin conspirati ai fostului serviciu de spionaj comunist, a caror identitate a fost pana acum tabu, si si-a exprimat speranta ca exemplul Poloniei va fi urmat de alte foste tari socialiste. Recenta condamnare a comunismului roman da sperante celor ce au luat calea exilului ca activitatea DIE/CIE, care i-a terorizat in anii lui Ceausescu, va fi in sfarsit, dezvaluita public. Aceasta deconspirare va avea dubla semnificatie: va expune erezia conceptului de spionaj comunist, si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu si pe unii membri ai guvernelor ce i-au succedat.
Dictatorii comunisti, si apoi fostul presedinte Ion Iliescu, au facut tot ce le-a stat in puteri ca sa convinga Romania ca nu exista deosebiri fundamentale intre serviciile de spionaj comuniste si cele occidentale. Lozinca "ei spioneaza, noi spionam" este unanim acceptata de opinia publica romana. Nimic nu este mai neadevarat. Serviciile occidentale au sarcina de a obtine informatii menite sa protejeze tara impotriva agresiunilor externe. Serviciile comuniste sunt politii politice externe ale dictatorului, precum si mecanisme pentru furt de proprietate straina sub protectia imunitatii diplomatice.
Democratia si economia de piata se bazeaza pe proprietate privata. Comunismul si economia centralizata se bazeaza pe proprietate furata. Constitutia Romaniei comuniste a stipulat ca bogatiile tarii - naturale, industriale, agricole, financiare - apartin guvernului si Partidului. Cu alte cuvinte, comunismul a transformat furtul intr-o politica nationala inscrisa in legea fundamentala a tarii. Partidul si guvernul comunist au nationalizat apoi mosiile, industria si bancile, iar politia lor politica a trimis in inchisori si lagare de munca o buna parte a proprietarilor acestora. In 1950 comunistii si-au indreptat furtul catre patura cea mai saraca a tarii. Fortand taranii sa intre in colhozuri, ei le-au furat pamantul, animalele si uneltele de productie.
In mai putin de zece ani de la "eliberarea" Romaniei de catre Armata Rosie, economia tarii se baza aproape integral pe proprietate furata. Si, cum pofta vine mancand, furtul s-a indreptat apoi impotriva institutiilor care l-au constitutionalizat: partidul si statul comunist. Dupa o scurta perioada de conducere colectiva exercitata de Comitetul Central si mai tarziu de elita sa, Biroul Politic, Gheorghiu-Dej a furat puterea politica, ideologica si organizatorica a partidului. Apoi Ceausescu si-a insusit si functiile supreme ale statului, transformand Romania intr-o sinistra oranduire feudala la mijlocul secolului XX.
Notitele generalului Sarbu
La mijlocul anilor 1990, D-l Petre Mihai Bacanu, atunci editor sef la Romania Libera, mi-a dat trei agende de lucru ale generalului Teodor Sarbu, pentru care ii adresez din nou multumiri.
Generalul Sarbu a fost unul din cei mai apropiati subalterni ai mei in DIE. Curand dupa ce am primit azil politic, el a murit intr-un accident care pare a fi fost inscenat de Securitate. Agendele sale se refera la anii 1973, 1976, 1977, si au 1008 pagini
numerotate ce contin notitele generalului. In ziua de 23 iunie 1973, el consemna:
"Sedinta la tov. ministru Doicaru. Decret privind organizarea si functionarea D.I.E. 363/23.06.73.
1. DIE - se org. si functioneaza in M.I.
2. DIE - subord. nemijlocit comandantului suprem".
Asta e tot ce a scris generalul Sarbu in legatura cu acel document de importanta cardinala pentru mafia spionajului lui Ceausescu. Asta a fost de fapt esenta a ceea ce Doicaru si subsemnatul au spus despre decret in acea memorabila sedinta. Si asta a fost, in fond, ceea ce Ceausescu vroia ca ofiterii DIE sa stie in legatura cu Decretul 363, care a fost - si a ramas - unul din cele mai secrete documente din istoria Romaniei comuniste.
Nume fictiv - Mihai Podeanu
Vazuta prin perspectiva istoriei, DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist. Ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite in deplin secret. In 1978, cand am cerut azil politic in SUA, lumea stia ca eram secretar de stat in guvernul roman, dar nimeni - nici macar sotia si fata mea - nu cunostea ca eram de fapt seful armatei de spioni industriali a Romaniei.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, am fost incadrat sub numele Mihai Podeanu, si Podeanu am ramas toti cei 23 de ani cat am lucrat acolo. Pana si salariul meu lunar a fost platit tot lui Mihai Podeanu, care a primit un set complet de documente de identitate, civile si militare, inclusiv buletin de populatie, legitimatie de ofiter si carnet de membru UTC (apoi PMR) pe numele Mihai Podeanu.
Pentru restul lumii insa, inclusiv pentru fostii mei colegi din Securitatea interna, eu fusesem trecut in rezerva si transferat la Secretariatul General al Consiliului de Ministri. Ca atare, DIE mi-a confectionat un alt buletin de identitate si o carte de munca ce atestau ca Ion Mihai Pacepa era salariat civil al Consiliului de Ministri, si in decursul anilor mi-a eliberat numeroase adeverinte (pentru plata chiriei, inscrierea fetei la scoala etc.) care atestau acelasi lucru. Aceasta legenda si-a pierdut din eficienta dupa 1972, cand am devenit secretar de stat la MAI, dar apartenenta mea la DIE a continuat sa ramana secreta.
Majoritatea ofiterilor operativi ai DIE au avut dubla identitate. Confectionarea de catre DIE a documentelor fictive necesare legalizarii acestor identitati contravenea insa legilor in vigoare, potrivit carora buletinele de identitate trebuiau emise de Militie, cartile de munca de Ministerul Muncii, si carnetele de partid de organe PCR. Aceasta ilegalitate a fost eliminata in 1973, cand instructiunile de functionare si organizare ale DIE au fost inlocuite de Decretul 363, care i-a dat dreptul, printre altele, sa aiba ofiteri deplin conspirati, sa creeze duble identitati si sa confectioneze acte de identitate fictive.
De ce tinea Ceausescu decretul la secret
In 1975, Doicaru s-a dus la primul-ministru Manea Manescu (foto) cu proiectul unei Hotarari a Consiliului de Ministri pentru reglementarea curierului diplomatic, pe care Decretul 363 il subordonase DIE.
"Ca sa semnez HCM-ul trebuie sa vad Decretul 363," a conditionat Manescu. Doicaru, care ii detesta ingamfarea si voia sa-i plateasca polite vechi, i-a sugerat sa ceara aprobarea lui Ceausescu. Eram langa Doicaru si l-am auzit pe Ceausescu tipand ca apucat prin telefonul scurt: "C-Cat iti da CIA ca sa-i spui ce e in Decret?" Manescu a semnat imediat HCM-ul, fara a mai intreba nimic.
De ce aceasta grija excesiva pentru a pastra secretul Decretului 363? La mijlocul anilor 1990 am prezentat pe larg acest decret intr-un serial de articole publicat tot in acest ziar. Aici voi spune doar ca Ceausescu nu voia sa se afle ca Decretul 363 a transformat spionajul Romaniei intr-o armata personala, invizibila restului conducerii de partid si de stat, ale carei sarcini principale au fost exportarea cultului sau in Occident si furtul de valuta necesara infaptuirii planurilor sale megalomaniace.
Ceausescu nu voia, de asemenea, sa se stie ca Decretul 363 a imputernicit DIE sa dea grad militar oricarui salariat, indiferent de functie, din sistemul Ministerului de Externe si al Comertului Exterior, din Ministerul Turismului si ONT, din Ministerul Constructiilor si Arcom, din Departamentul Cultelor, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, precum si din orice alta institutie de stat sau cooperatista ce desfasura activitati in strainatate.
Ceausescu nu voia sa se stie nici ca Decretul dadea dreptul DIE sa plateasca acestor ofiteri deplin conspirati salarii secrete, in lei si valuta, peste cele primite oficial de la institutia in care lucrau, si sa ii foloseasca atat in interiorul tarii, cat si in strainatate.
Comandantul Suprem semneaza intrarea DIE in legalitate
Decretul 363 a fost semnat de Ceausescu la 23 iunie 1973. Imi aduc aminte de acea zi ca si cum ar fi fost ieri. Ceasul de pe biroul meu arata cateva minute dupa ora 9, cand a sunat telefonul scurt. "Tovarasul va invita la dansul impreuna cu tov. Doicaru!" Era vocea melodioasa a lui Costica Manea, seful de cabinet al lui Ceausescu. "Aici e senin si soare" a adaugat el conspiratorial, informandu-ma astfel ca Ceausescu era bine dispus. Doicaru ma astepta la capul scarii.
"E totul asa cum am discutat?", ne-a intrebat Ceausescu.
"Cuvant cu cuvant", a raspuns Doicaru, ingrosandu-si vocea de bariton.
"Ati pus aici tot ce va trebuie ca DIE sa devina legal?", a intrebat din nou Ceausescu, continuand sa rasfoiasca decretul.
"Tot, tovarase Comandant Suprem", am confirmat.
"Inclusiv dreptul de a confectiona identitati si acte fictive?"
"Inclusiv, tovarase Comandant Suprem".
Ceausescu a pus pe birou decretul deschis la ultima pagina si l-a batut de cateva ori cu palma ca sa-l tina deschis. "Cine are copie dupa el?"
"Copie?", a intrebat Doicaru stupefiat. "Nici Dumnezeu n-o sa vada decretul asta, tovarase Comandant Suprem!"
Un minut mai tarziu Ceausescu a semnat decretul cu Mont Blancul lui gros cat un carnat, dupa care l-a sunat pe Manea. "Da-mi un numar da decret," i-a cerut Ceausescu. "Si scrie doar <> in registru".
Ironiile lui Maurer
Curand, ofiterii deplin conspirati ai DIE au impanzit toate esaloanele ministerului de Externe. Primul adjunct al ministrului, Cornel Pacoste, era colonel deplin conspirat al DIE pe care Ceausescu voia sa-l faca prim-ministru (in 1989 devenise deja vice-premier). Adjunctul ministrului Petre Burlacu era, de asemenea, colonel deplin conspirat. Seful directiei consulare, Dumitru Badescu, seful serviciului curieri diplomatici, Anghel Ionescu, si adjunctul sau, Petre Sandulescu, erau alti trei colonei deplin conspirati. Multi din sefii directiilor de spatii geografice devenisera de asemenea ofiteri deplini conspirati. Tot asa au fost majoritatea ambasadorilor din principalele tari NATO. La doar cateva zile dupa ce am primit azil politic in SUA, presa occidentala a anuntat ca Ceausescu a inlocuit 22 de ambasadori - ale caror state de salarii ca ofiteri deplin conspirati erau semnate de mine.
Cu riscul de a ma repeta, dau cuvantul lui Ion Gheorghe Maurer, care nu s-a sfiit sa ironizeze, in stilul sau, aceasta armata invizibila a lui Ceausescu. "Stiti ce-o sa se intample daca puneti cacat pe umerii fiecarui ofiter conspirat pe care-l aveti in cladirea asta?", m-a intrebat Maurer in timpul
unei convocari a salariatilor din sistemul comertului exterior care a avut loc in ianuarie 1974 la sediul ministerului. "Pana si acoperisul sandramalei o sa miroasa a latrina!"
Maurer a avut dreptate. In 1974, DIE avea deja 560 de ofiteri deplin conspirati. In sistemul comertului exterior (minister si intreprinderi de import-export). Colonel Nicolae Nicolae, ministru secretar de stat, colonel Constantin Stanciu, ministru adjunct, colonel Constantin Olcescu, directorul general al vamilor, si general Nicolae Raceu, directorul de personal al MCE, sunt doar cateva nume din aceasta armata conspirata a DIE.
Celelalte ministere economice majore, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Camera de Comert si Departamentul Cultelor erau, de asemenea, pline ochi cu ofiteri deplin conspirati ai DIE.
Aceasta armata de ofiteri deplin conspirati era remunerata de DIE cu dolari cash, cu salarii suplimentare in lei depuse pe CEC-uri secrete, cu posturi in tari vestice si cu promovari in functii. Era natural
si omenesc ca membrii ei sa acorde prioritate sarcinilor primite de la DIE. Iar sarcina DIE-ului era furtul. Toti furau pentru DIE, deoarece numai asa isi puteau mentine posturile privilegiate si salariile suplimentare. In putinele cazuri cand asemenea functionari au neglijat intentionat sarcinile primite de la DIE, ei au fost schimbati din posturi. Erau destui romani care abia asteptau sa aiba privilegiul de a lucra in occident sau de a face macar calatorii periodice in strainatate.
Mii de ofiteri acoperiti
In iulie 1978, cand am facut ruptura cu DIE, aceasta avea 2780 de ofiteri conspirati si 500 deplin conspirati. Cu alte cuvinte, unul din fiecare 7000 de cetateni ai Romaniei era ofiter acoperit al DIE. In acelasi timp CIA, care apara intreaga lume libera impotriva comunismului si a uriasului sau arsenal nuclear, avea doar un salariat pentru fiecare 13.000 de cetateni. De ce aceasta enorma diferenta? Pentru ca DIE devenise factotum in activitatea de politica externa, economica si tehnico-stiintifica a Romaniei, dupa cum Securitatea era factotum in viata
ei interna.
In ultimii saptesprezece ani, Romania a demolat majoritatea barierelor ridicate de comunisti intre ea si restul lumii, precum si intre romani, si o noua generatie se straduie sa dea tarii o noua identitate nationala. Din pacate insa armata invizibila a lui Ceausescu a ramas aproape intacta si a inceput sa-si imbogateasca propriii membri. O buna parte a celor 3280 ofiteri conspirati ai DIE au devenit nouveaux riches si au reusit sa-si ascunda apartenenta la spionajul lui Ceausescu deoarece acesta i-a dotat cu carti de munca, livrete militare, buletine de identitate si alte acte fictive ce atesta ca ar fi lucrat in institutii civile. Aceasta face ca Romania si Rusia sa fie singurele tari din fostul bloc sovietic in care identitatea spionilor comunisti ce au instrumentat Razboiul Rece continua sa fie invaluita in secret.
Legea deconspirarii ofiterilor politiei politice interna si externa a Poloniei comuniste adoptata de guvernul din Varsovia zilele trecute s-ar putea sa aduca insa aer proaspat si in Romania.
Acum cateva zile guvernul polonez a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica comunista sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa si institutii academice, sau sa ocupe pozitii executive in companii
private. Potrivit acestei legi, persoanele nascute dupa 1972 care se afla in asemenea pozitii (cca. 300.000), trebuie sa declare in scris, sub prestare de juramant, daca au fost sau nu ofiteri, informatori ori colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Aceste declaratii vor fi verificate de o institutie special creata, iar persoanele care se dovedesc ca au facut declaratii false vor pierde drepturile cetatenesti pe o perioada de zece ani.
Jefuirea emigrantilor
Cand nu a mai fost nimic de furat in interiorul tarii, dictatorul comunist a insarcinat serviciul sau de spionaj sa mute furtul in afara hotarelor. Toate serviciile de spionaj fura, pentru ca informatiile politice si militare de care au nevoie nu se gasesc pe strada. Dictatorii comunisti erau insa atotstiutori si nu aveau nevoie de informatii. Ei au transformat serviciul lor de spionaj intr-un mecanism menit sa rezolve problemele de nerezolvat ale comunismului - de la salvarea economiei falimentare pana la obtinerea de bani reali, convertibili, pe care sistemul lor politic nu i-a putut produce.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca in ultimii zece ani DIE extorcase peste 18 milioane de dolari de la emigranti. Suma nu este uriasa pentru standardul de azi, dar a fost semnificativa pentru contul lui Ceausescu. La mijlocul anilor 1960, vanzarea de evrei, germani si romani a devenit o alta specialitate a DIE. In 1978, cand m-am rupt de Ceausescu, acest targ de sclavi adaugase peste 400 milioane de dolari la tezaurul tiranului. In acelasi an, Comitetul Politic Executiv al PCR a analizat activitatea de spionaj industrial a DIE din ultimii cinci ani, si a concluzionat ca ea a ajutat Romania sa economiseasca 600 - 800 milioane de dolari furand din Occident tehnologiile pe care Romania ar fi trebuit sa le cumpere.
Prestigiousul ziar american The New York Times a informat ca Guvernul polonez a extins aceasta masura si la ofiterii deplin conspirati ai fostului serviciu de spionaj comunist, a caror identitate a fost pana acum tabu, si si-a exprimat speranta ca exemplul Poloniei va fi urmat de alte foste tari socialiste. Recenta condamnare a comunismului roman da sperante celor ce au luat calea exilului ca activitatea DIE/CIE, care i-a terorizat in anii lui Ceausescu, va fi in sfarsit, dezvaluita public. Aceasta deconspirare va avea dubla semnificatie: va expune erezia conceptului de spionaj comunist, si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu si pe unii membri ai guvernelor ce i-au succedat.
Dictatorii comunisti, si apoi fostul presedinte Ion Iliescu, au facut tot ce le-a stat in puteri ca sa convinga Romania ca nu exista deosebiri fundamentale intre serviciile de spionaj comuniste si cele occidentale. Lozinca "ei spioneaza, noi spionam" este unanim acceptata de opinia publica romana. Nimic nu este mai neadevarat. Serviciile occidentale au sarcina de a obtine informatii menite sa protejeze tara impotriva agresiunilor externe. Serviciile comuniste sunt politii politice externe ale dictatorului, precum si mecanisme pentru furt de proprietate straina sub protectia imunitatii diplomatice.
Democratia si economia de piata se bazeaza pe proprietate privata. Comunismul si economia centralizata se bazeaza pe proprietate furata. Constitutia Romaniei comuniste a stipulat ca bogatiile tarii - naturale, industriale, agricole, financiare - apartin guvernului si Partidului. Cu alte cuvinte, comunismul a transformat furtul intr-o politica nationala inscrisa in legea fundamentala a tarii. Partidul si guvernul comunist au nationalizat apoi mosiile, industria si bancile, iar politia lor politica a trimis in inchisori si lagare de munca o buna parte a proprietarilor acestora. In 1950 comunistii si-au indreptat furtul catre patura cea mai saraca a tarii. Fortand taranii sa intre in colhozuri, ei le-au furat pamantul, animalele si uneltele de productie.
In mai putin de zece ani de la "eliberarea" Romaniei de catre Armata Rosie, economia tarii se baza aproape integral pe proprietate furata. Si, cum pofta vine mancand, furtul s-a indreptat apoi impotriva institutiilor care l-au constitutionalizat: partidul si statul comunist. Dupa o scurta perioada de conducere colectiva exercitata de Comitetul Central si mai tarziu de elita sa, Biroul Politic, Gheorghiu-Dej a furat puterea politica, ideologica si organizatorica a partidului. Apoi Ceausescu si-a insusit si functiile supreme ale statului, transformand Romania intr-o sinistra oranduire feudala la mijlocul secolului XX.
Notitele generalului Sarbu
La mijlocul anilor 1990, D-l Petre Mihai Bacanu, atunci editor sef la Romania Libera, mi-a dat trei agende de lucru ale generalului Teodor Sarbu, pentru care ii adresez din nou multumiri.
Generalul Sarbu a fost unul din cei mai apropiati subalterni ai mei in DIE. Curand dupa ce am primit azil politic, el a murit intr-un accident care pare a fi fost inscenat de Securitate. Agendele sale se refera la anii 1973, 1976, 1977, si au 1008 pagini
numerotate ce contin notitele generalului. In ziua de 23 iunie 1973, el consemna:
"Sedinta la tov. ministru Doicaru. Decret privind organizarea si functionarea D.I.E. 363/23.06.73.
1. DIE - se org. si functioneaza in M.I.
2. DIE - subord. nemijlocit comandantului suprem".
Asta e tot ce a scris generalul Sarbu in legatura cu acel document de importanta cardinala pentru mafia spionajului lui Ceausescu. Asta a fost de fapt esenta a ceea ce Doicaru si subsemnatul au spus despre decret in acea memorabila sedinta. Si asta a fost, in fond, ceea ce Ceausescu vroia ca ofiterii DIE sa stie in legatura cu Decretul 363, care a fost - si a ramas - unul din cele mai secrete documente din istoria Romaniei comuniste.
Nume fictiv - Mihai Podeanu
Vazuta prin perspectiva istoriei, DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist. Ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite in deplin secret. In 1978, cand am cerut azil politic in SUA, lumea stia ca eram secretar de stat in guvernul roman, dar nimeni - nici macar sotia si fata mea - nu cunostea ca eram de fapt seful armatei de spioni industriali a Romaniei.
In 1955, cand am devenit ofiter DIE, am fost incadrat sub numele Mihai Podeanu, si Podeanu am ramas toti cei 23 de ani cat am lucrat acolo. Pana si salariul meu lunar a fost platit tot lui Mihai Podeanu, care a primit un set complet de documente de identitate, civile si militare, inclusiv buletin de populatie, legitimatie de ofiter si carnet de membru UTC (apoi PMR) pe numele Mihai Podeanu.
Pentru restul lumii insa, inclusiv pentru fostii mei colegi din Securitatea interna, eu fusesem trecut in rezerva si transferat la Secretariatul General al Consiliului de Ministri. Ca atare, DIE mi-a confectionat un alt buletin de identitate si o carte de munca ce atestau ca Ion Mihai Pacepa era salariat civil al Consiliului de Ministri, si in decursul anilor mi-a eliberat numeroase adeverinte (pentru plata chiriei, inscrierea fetei la scoala etc.) care atestau acelasi lucru. Aceasta legenda si-a pierdut din eficienta dupa 1972, cand am devenit secretar de stat la MAI, dar apartenenta mea la DIE a continuat sa ramana secreta.
Majoritatea ofiterilor operativi ai DIE au avut dubla identitate. Confectionarea de catre DIE a documentelor fictive necesare legalizarii acestor identitati contravenea insa legilor in vigoare, potrivit carora buletinele de identitate trebuiau emise de Militie, cartile de munca de Ministerul Muncii, si carnetele de partid de organe PCR. Aceasta ilegalitate a fost eliminata in 1973, cand instructiunile de functionare si organizare ale DIE au fost inlocuite de Decretul 363, care i-a dat dreptul, printre altele, sa aiba ofiteri deplin conspirati, sa creeze duble identitati si sa confectioneze acte de identitate fictive.
De ce tinea Ceausescu decretul la secret
In 1975, Doicaru s-a dus la primul-ministru Manea Manescu (foto) cu proiectul unei Hotarari a Consiliului de Ministri pentru reglementarea curierului diplomatic, pe care Decretul 363 il subordonase DIE.
"Ca sa semnez HCM-ul trebuie sa vad Decretul 363," a conditionat Manescu. Doicaru, care ii detesta ingamfarea si voia sa-i plateasca polite vechi, i-a sugerat sa ceara aprobarea lui Ceausescu. Eram langa Doicaru si l-am auzit pe Ceausescu tipand ca apucat prin telefonul scurt: "C-Cat iti da CIA ca sa-i spui ce e in Decret?" Manescu a semnat imediat HCM-ul, fara a mai intreba nimic.
De ce aceasta grija excesiva pentru a pastra secretul Decretului 363? La mijlocul anilor 1990 am prezentat pe larg acest decret intr-un serial de articole publicat tot in acest ziar. Aici voi spune doar ca Ceausescu nu voia sa se afle ca Decretul 363 a transformat spionajul Romaniei intr-o armata personala, invizibila restului conducerii de partid si de stat, ale carei sarcini principale au fost exportarea cultului sau in Occident si furtul de valuta necesara infaptuirii planurilor sale megalomaniace.
Ceausescu nu voia, de asemenea, sa se stie ca Decretul 363 a imputernicit DIE sa dea grad militar oricarui salariat, indiferent de functie, din sistemul Ministerului de Externe si al Comertului Exterior, din Ministerul Turismului si ONT, din Ministerul Constructiilor si Arcom, din Departamentul Cultelor, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, precum si din orice alta institutie de stat sau cooperatista ce desfasura activitati in strainatate.
Ceausescu nu voia sa se stie nici ca Decretul dadea dreptul DIE sa plateasca acestor ofiteri deplin conspirati salarii secrete, in lei si valuta, peste cele primite oficial de la institutia in care lucrau, si sa ii foloseasca atat in interiorul tarii, cat si in strainatate.
Comandantul Suprem semneaza intrarea DIE in legalitate
Decretul 363 a fost semnat de Ceausescu la 23 iunie 1973. Imi aduc aminte de acea zi ca si cum ar fi fost ieri. Ceasul de pe biroul meu arata cateva minute dupa ora 9, cand a sunat telefonul scurt. "Tovarasul va invita la dansul impreuna cu tov. Doicaru!" Era vocea melodioasa a lui Costica Manea, seful de cabinet al lui Ceausescu. "Aici e senin si soare" a adaugat el conspiratorial, informandu-ma astfel ca Ceausescu era bine dispus. Doicaru ma astepta la capul scarii.
"E totul asa cum am discutat?", ne-a intrebat Ceausescu.
"Cuvant cu cuvant", a raspuns Doicaru, ingrosandu-si vocea de bariton.
"Ati pus aici tot ce va trebuie ca DIE sa devina legal?", a intrebat din nou Ceausescu, continuand sa rasfoiasca decretul.
"Tot, tovarase Comandant Suprem", am confirmat.
"Inclusiv dreptul de a confectiona identitati si acte fictive?"
"Inclusiv, tovarase Comandant Suprem".
Ceausescu a pus pe birou decretul deschis la ultima pagina si l-a batut de cateva ori cu palma ca sa-l tina deschis. "Cine are copie dupa el?"
"Copie?", a intrebat Doicaru stupefiat. "Nici Dumnezeu n-o sa vada decretul asta, tovarase Comandant Suprem!"
Un minut mai tarziu Ceausescu a semnat decretul cu Mont Blancul lui gros cat un carnat, dupa care l-a sunat pe Manea. "Da-mi un numar da decret," i-a cerut Ceausescu. "Si scrie doar <> in registru".
Ironiile lui Maurer
Curand, ofiterii deplin conspirati ai DIE au impanzit toate esaloanele ministerului de Externe. Primul adjunct al ministrului, Cornel Pacoste, era colonel deplin conspirat al DIE pe care Ceausescu voia sa-l faca prim-ministru (in 1989 devenise deja vice-premier). Adjunctul ministrului Petre Burlacu era, de asemenea, colonel deplin conspirat. Seful directiei consulare, Dumitru Badescu, seful serviciului curieri diplomatici, Anghel Ionescu, si adjunctul sau, Petre Sandulescu, erau alti trei colonei deplin conspirati. Multi din sefii directiilor de spatii geografice devenisera de asemenea ofiteri deplini conspirati. Tot asa au fost majoritatea ambasadorilor din principalele tari NATO. La doar cateva zile dupa ce am primit azil politic in SUA, presa occidentala a anuntat ca Ceausescu a inlocuit 22 de ambasadori - ale caror state de salarii ca ofiteri deplin conspirati erau semnate de mine.
Cu riscul de a ma repeta, dau cuvantul lui Ion Gheorghe Maurer, care nu s-a sfiit sa ironizeze, in stilul sau, aceasta armata invizibila a lui Ceausescu. "Stiti ce-o sa se intample daca puneti cacat pe umerii fiecarui ofiter conspirat pe care-l aveti in cladirea asta?", m-a intrebat Maurer in timpul
unei convocari a salariatilor din sistemul comertului exterior care a avut loc in ianuarie 1974 la sediul ministerului. "Pana si acoperisul sandramalei o sa miroasa a latrina!"
Maurer a avut dreptate. In 1974, DIE avea deja 560 de ofiteri deplin conspirati. In sistemul comertului exterior (minister si intreprinderi de import-export). Colonel Nicolae Nicolae, ministru secretar de stat, colonel Constantin Stanciu, ministru adjunct, colonel Constantin Olcescu, directorul general al vamilor, si general Nicolae Raceu, directorul de personal al MCE, sunt doar cateva nume din aceasta armata conspirata a DIE.
Celelalte ministere economice majore, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Camera de Comert si Departamentul Cultelor erau, de asemenea, pline ochi cu ofiteri deplin conspirati ai DIE.
Aceasta armata de ofiteri deplin conspirati era remunerata de DIE cu dolari cash, cu salarii suplimentare in lei depuse pe CEC-uri secrete, cu posturi in tari vestice si cu promovari in functii. Era natural
si omenesc ca membrii ei sa acorde prioritate sarcinilor primite de la DIE. Iar sarcina DIE-ului era furtul. Toti furau pentru DIE, deoarece numai asa isi puteau mentine posturile privilegiate si salariile suplimentare. In putinele cazuri cand asemenea functionari au neglijat intentionat sarcinile primite de la DIE, ei au fost schimbati din posturi. Erau destui romani care abia asteptau sa aiba privilegiul de a lucra in occident sau de a face macar calatorii periodice in strainatate.
Mii de ofiteri acoperiti
In iulie 1978, cand am facut ruptura cu DIE, aceasta avea 2780 de ofiteri conspirati si 500 deplin conspirati. Cu alte cuvinte, unul din fiecare 7000 de cetateni ai Romaniei era ofiter acoperit al DIE. In acelasi timp CIA, care apara intreaga lume libera impotriva comunismului si a uriasului sau arsenal nuclear, avea doar un salariat pentru fiecare 13.000 de cetateni. De ce aceasta enorma diferenta? Pentru ca DIE devenise factotum in activitatea de politica externa, economica si tehnico-stiintifica a Romaniei, dupa cum Securitatea era factotum in viata
ei interna.
In ultimii saptesprezece ani, Romania a demolat majoritatea barierelor ridicate de comunisti intre ea si restul lumii, precum si intre romani, si o noua generatie se straduie sa dea tarii o noua identitate nationala. Din pacate insa armata invizibila a lui Ceausescu a ramas aproape intacta si a inceput sa-si imbogateasca propriii membri. O buna parte a celor 3280 ofiteri conspirati ai DIE au devenit nouveaux riches si au reusit sa-si ascunda apartenenta la spionajul lui Ceausescu deoarece acesta i-a dotat cu carti de munca, livrete militare, buletine de identitate si alte acte fictive ce atesta ca ar fi lucrat in institutii civile. Aceasta face ca Romania si Rusia sa fie singurele tari din fostul bloc sovietic in care identitatea spionilor comunisti ce au instrumentat Razboiul Rece continua sa fie invaluita in secret.
Legea deconspirarii ofiterilor politiei politice interna si externa a Poloniei comuniste adoptata de guvernul din Varsovia zilele trecute s-ar putea sa aduca insa aer proaspat si in Romania.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
