Întoarcerea demonilor

În vreme de criză, teoriile complotului ating paroxismul. Fricile amplifică fantasmele şi miturile conspiraţiei. Şi astfel motivul intervenţiei forţelor oculte în mersul „natural“ al lumii devine o formulă politico-mediatică centrală, iar reiterarea aproape rituală a tezei prezenţei reţelelor secrete şi criminale organizate de străini întregeşte un peisaj dominat de teama de viitor.

Dacă sistemul financiar
mondial s-a prăbuşit, dacă şomajul a crescut la cote de avarie, dacă economiile se clatină, iar modelul de societate a abundenţei nu mai funcţionează, dacă promisa „tinereţe fără bătrâneţe“ nu mai poate fi asigurată, trebuie descoperiţi degrabă responsabilii: acei maeştri ai tenebrelor, acei stăpâni ascunşi ai lumii care au luat deciziile. Furia şi resentimentele colective au nevoie de vinovaţi. Unii mai au, poate, iluzii, dar fascismul, în formele sale clasice sau mai noi, este deja aici. Şi cum niciodată această maladie cronică izvorâtă din superstiţie şi din ignoranţă nu a beneficiat în România de un tratament adecvat, situaţia devine gravă.

Paliativele şi improvizaţiile nu aveau cum combate o boală bine împământenită în imaginarul colectiv românesc dominat de o ortodoxie care nu şi-a lămurit legăturile cu legionarismul şi în cultura de masă impregnată de o istorie prezentată încă într-o cheie naţionalistă.

Deja Raoul Girardet explica, acum câteva decenii, cum teoria complotului este cu atât mai convingătoare cu cât faptele sunt prezentate într-o ordine relevantă, dintr-o perspectivă logică aparent coerentă, şi par a avea aceeaşi cauză pe cât de simplă, pe atât de evidentă. Dar teoriile complotului nu oferă doar o aparentă explicaţie logică şi raţională unor elemente disparate, ea mai dezvăluie şi „adevărurile ascunse“, cele pe care „politica corectă“ nu le poate exprima. Şi iată fapte: mai multe persoane au fost interogate şi trei au fost reţinute în cadrul unei anchete privind traficul
de ovule. Majoritatea covârşitoare a acestora erau „israelieni“. Şi totul se întâmplă paralel cu scandalul ţinutei wehrmachtiene etalate la o prezentare de modă de Radu Mazăre.

Presa, preluând aproape automat versiunea autorităţilor, îi prezintă pe cei trei drept vinovaţi de a fi făcut comerţ (vechea acuză de mercantilism evreiesc?) cu ovule ale unor „donatoare“ române retribuite (oare doar un posibil complot împotriva creşterii demografice româneşti sau chiar o adaptare a vechiului mit antisemit al omorului ritual al unui nou-născut creştin) în favoarea unor cupluri din Israel. Oricum, acuzele prezentate în această formă conţin o doză excesivă de biologism, ceea ce trimite către o anumită ideologie implicită. Între timp, prezumţia de nevinovăţie nu pare să aibă vreo relevanţă în acest caz. Autorul acestor rânduri ignoră faptul dacă medicii de la Sabyc au încălcat sau nu legea românească. Constată însă că prezentarea faptelor urmează un vechi şablon antisemit. Iar antisemitismul, fie şi involuntar, nu poate fi scuzat.