Rezultatele finale ale alegerilor, abia dupa 10 decembrie

alendarul oficial al numararii voturilor si impartirii mandatelor in colegiile uninominale este neclar. Hotararea de guvern care se ocupa de acest calendar nu stabileste dupa data de 4 decembrie nici un termen precis, desi operatiunile terminate pana atunci sunt departe de aflarea rezultatelor finale. Autoritatea Electorala Permanenta da si ea ca ultima zi de referinta 4 decembrie, dar preconizeaza ca in acea zi se vor desfasura activitati care potrivit hotararii de guvern au loc "in termen de 24 de ore" sau "in termen de 48 de ore".

In schimb, sefii birourilor electorale de circumscriptie anticipeaza ca rezultatele finale vor pleca spre Monitorul Oficial dupa 10 decembrie, ba chiar dupa 12 decembrie. Unii dintre ei ne-au declarat ca stiu clar ce au de facut, dar ca nu au idee cand se vor termina toate operatiunile de atribuire a mandatelor de parlamentar. Singurele informatii oficiale in prima
saptamana dupa alegeri vor fi rezultatele partiale furnizate de Biroul Electoral Central, dar ele pot fi rasturnate de restul voturilor din colegii.

Pe de alta parte, nici un institut de sondare a opiniei publice nu si-a propus sa faca estimari la iesirea de la urne in colegiile uninominale. Costurile unor astfel de sondaje ar fi de 20 de ori mai mari decat in cazul votului pe liste. Un singur asemenea institut va prezenta estimari in trei colegii. Este vorba despre colegiul D4 Ilfov, unde candideaza premierul Calin Popescu Tariceanu, colegiul S5, Bucuresti, unde s-a inscris in cursa secretarul executiv al PD-L, Vasile Blaga, si colegiul S5 Dolj, unde candideaza presedintele PSD, Mircea Geoana. Ca si pana acum, vor exista estimari la iesirea de la urne in privinta rezultatelor partidelor in ansamblul lor.

Potrivit vicepresedintelui Autoritatii Electorale Permanente, Marian Muhulet, primele rezultate partiale vor fi date publicitatii in cursul zilei de luni, 1 decembrie. Aceste rezultate vizeaza nu numai partidele, ci si fiecare candidat in parte, asa-numitii competitori electorali. Dupa numararea partiala a voturilor, amatorii de pariuri electorale vor urmari probabil cu mare atentie daca domnul Berceanu are mai multe voturi decat Varujan Vosganian sau daca Elena Udrea (PD-L) pierde sau nu in fata Luminitei Anghel (de la PSD).

Evident ca BEC va continua sa adune si sa numere voturi si in urmatoarele zile, concomitent cu alte operatiuni necesare impartirii mandatelor de parlamentar. Exista o hotarare de guvern care stabileste "Programul
calendaristic" al perioadei electorale, iar BEC si toti cei implicati in comisiile de votare sunt obligati sa-l respecte. Astfel, pana pe 4 decembrie, la birourile electorale de circumscriptie (judetene) trebuie sa fie facute "constatarea rezultatelor" pentru fiecare tip de alegere (Senat sau Camera Deputatilor) si intocmita situatia voturilor in fiecare colegiu uninominal din judet. Dar hotararea de guvern nu mai stabileste dupa data de 4 decembrie nici un termen precis, asa ca nu e clar cand trebuie sa se termine o operatiune si sa inceapa alta.

Omisiunea este pricina de confuzie. Pagina de internet a Autoritatii Electorale Permanente anunta, de exemplu, saptamana trecuta ca pe 7 decembrie cetatenii trebuie sa fie anuntati cine sunt candidatii care au adunat 50%±1 din voturi in colegiul lor, obtinand astfel fara ajutorul voturilor de partid mandatele de parlamentar. De asemenea, ca in aceeasi zi opinia publica trebuie sa stie care sunt partidele intrate in Parlament si care sunt cele care nu au reusit sa treaca pragul de 5%. Vicepresedintele Marian Muhulet spune insa ca toate aceste anunturi se vor face pana pe 4 decembrie (ultimul termen precizat expres de hotararea de guvern), asa ca greseala de pe pagina de internet a fost indreptata.

Problema este ca respectiva hotarare mentioneaza expresiile "in termen de 24 de ore" sau "in termen de 48 de ore" in dreptul unor operatiuni care, potrivit Autoritatii Electorale Centrale, se vor petrece toate, in aceeasi zi! si cum ziua de 72 de ore nu s-a inventat, banuim ca e vorba, din nou, de o confuzie. Nu se stie, practic, cand vor putea fi publicate rezultatele votului in Monitorul Oficial.

Confuzia este confirmata si de unii presedinti ai birourilor electorale de circumscriptie. Judecatorul Costica Dita, de la BEC Vrancea, spune ca se cunoaste foarte bine ordinea operatiunilor ce trebuie indeplinite, dar nu se stie nici acum – cum nu s-a prea stiut nici la precedentele alegeri – cat va dura
fiecare dintre aceste operatiuni. Domnul Dita crede ca pana pe 3 decembrie se vor cunoaste castigatorii cu 50% ± 1, pe 7 decembrie va avea loc redistribuirea la nivel judetean, pe 9 decembrie – redistribuirea la nivel national si ca rezultatele finale vor fi anuntate in jurul datei de 12 decembrie. Judecatorul Laurentiu Anghel, presedintele BEC Dolj, spune ca stie foarte clar ca pana pe 2 decembrie trebuie sa trimita toate procesele-verbale din judet la Bucuresti si ca pe 4 decembrie se face redistribuirea la nivel judetean.

Dupa asta, spune el, totul tine de Biroul Electoral Central, de la care asteapta la un moment dat rezultatele redistribuirii la nivel national pentru a completa numarul de candidati castigatori din judetul sau.


Etapele impartirii mandatelor de parlamentar

1. Voturile sunt numarate la sectia de votare, ajung la birourile electorale de circumscriptie pana pe 2 decembrie, iar acolo se constata care sunt fericitii candidati care ajung in Parlament cu 50%±1 voturi din colegiile lor. La 4 decembrie, opinia publica va sti cate locuri de parlamentar au fost ocupate "dintr-o lovitura", dar si care sunt partidele castigatoare la nivel national.

2. Dupa ce primul esalon de candidati victoriosi a iesit din discutie, ramane, la nivel judetean, un numar de voturi care nu au mers inca la nici unul dintre politicieni. Se verifica numarul de voturi aferent fiecarui partid si, in functie de clasamentul pe partide, mandatele se impart acelor candidati care au cel mai mare numar de voturi, chiar daca acest numar reprezinta numai 35% sau 21% din sufragii. Aceasta este etapa I a redistribuirii, de fapt etapa a doua a impartirii mandatelor. Este vorba despre liste de candidati, dar ierahizate in functie de numarul de voturi la nivel judetean. (Potrivit primului calendar – acum, se pare, neoficial al Autoritatii Electorale Permanente –, aceasta operatiune ar trebui sa se incheie pe 7 decembrie.)

3. Urmeaza transmiterea proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscriptie (din judete) la Biroul Electoral Central. Se va constata ce numar de voturi a ramas nedistribuit la nivel judetean si va avea loc etapa a doua a redistribuirii, cea de la nivel national (8 decembrie, potrivit calendarului neoficial). Se vor afla astfel si candidatii care si-au castigat mandatele prin redistribuire. Se poate intampla ca un candidat care are un numar mai mic de voturi in colegiu sa castige in fata contracandidatului mai popular, daca partidul sau s-a dovedit mai puternic si a adunat un numar mai mare de voturi la nivel national. Aceste rezultate sunt comunicate de BEC in judete, catre birourile electorale de circumscriptie. Ele isi completeaza astfel lista de castigatori si perdanti (totalul trebuie sa fie egal cu numarul candidatilor) si transmit la Bucuresti situatia finala. In termen de 48 ore de la primire, Biroul Electoral Central trebuie sa prezinte electoratului numele politicienilor care au intrat in Parlament.

Exit poll-urile sunt de 20 de ori mai scumpe
decat votul pe lista
Intarzierea rezultatelor oficiale nu va fi compensata de sondajele la iesirea de la urne in colegiile uninominale. Ca si la alegerile locale, numai Realitatea TV si Antena 3 vor prezenta sondaje exit poll. Dar, contrar asteptarilor, nici un institut de sondare a opiniei publice nu isi permite sa prezinte estimari in mai mult de cateva colegii uninominale.

INSOMAR, contractat de Realitatea TV, nu va prezenta estimari la iesirea de la urne decat in Colegiul 5 Senat din Bucuresti – unde candideaza Vasile Blaga, in Colegiul 4 Deputati din Ilfov – unde candideaza premierul Calin Popescu Tariceanu si in Colegiul 5 Dolj Senat – unde s-a inscris in cursa Mircea Geoana. Se vor face insa estimarile pe partide ca si pana acum. Cu alte cuvinte, vom afla cu aproximatie ce partid este pe primul loc, dar nu vom sti care sunt castigatorii decat dupa numaratoarea oficiala a voturilor.

CCSB (Compania de Cercetare Sociologica si Branding) a fost contractata de Grupul Intact sa furnizeze sondaje la iesirea de la urne. Dar sociologul Mirel Palade de la CCSB spune ca sondajele la iesirea de la urne prezentate de Antene privesc exclusiv votul politic, pe partide. Estimarile in colegii nu numai ca sunt scumpe, dar sunt imposibil de facut la nivel national. "Am calculat ca, daca s-ar mobiliza toate institutele de sondaj din Romania, tot nu ne-am permite sa facem asemenea estimari. Ar trebui sa inventam alte 30 de asemenea institute", spune Mirel Palade. Totusi, el lasa deschisa posibilitatea ca unii politicieni sa ceara contra cost un asemenea sondaj in colegiul lor. Pana acum insa CCSB avea un singur asemenea client, care a solicitat un sondaj intern si nu pentru comunicare publica.

IMAS a renuntat sa mai prezinte sondaje la iesirea de la urne de la alegerile din 2000, dar directorul general, sociologul Doru Petrut, spune ca pentru o estimare cat mai aproape de realitate intr-un colegiu este nevoie de sondaje in cel putin 50% pana la 80% din sectiile de votare. Ceea ce ar inseamna in jur de 10.000 din cele aproape 18.000 sectii de votare, fata de numai 600 cat sunt necesare pentru sondajul pe partide, completeaza directoarea Cecilia Zavaleche de la INSOMAR. "Estimarea rezultatelor alegerilor prin exit-poll la nivelul fiecarui colegiu ar costa de 20 de ori mai mult decat una care isi propune doar estimari politice, pe partide, la nivel national", explica aceasta. Se pune, desigur, si problema utilitatii unor asemenea sondaje, in conditiile in care sunt asteptate rezultatele oficiale. BEC va prezenta primele rezultate partiale inclusiv in privinta numarului de voturi obtinut de fiecare candidat in parte, incepand de luni, 1 decembrie.

Cele mai frecvente intrebari legate de impartirea mandatelor
Intrebare: Ce fac exact autoritatile electorale ca sa imparta mandatele de parlamentar corespunzator numarului de voturi exprimate?
Raspuns: Voturile si procesele-verbale ajung de la sectiile de votare la birourile electorale de circumscriptie. Aici se constata care sunt primii castigatori, cei care si-au castigat mandatele cu 50%±1 din voturile din colegiul lor. Din restul de voturi, se redistribuie mandate unor politicieni in functie de numarul de voturi obtinut de fiecare, dar indiferent de situatia din colegiul propriu. Redistribuirea se face mai intai la nivel judetean, la Biroul Electoral de Circumscriptie, iar restul de voturi neimpartite inca se aduna la Biroul Electoral Central unde se face redistribuirea la nivel national. Cu alte cuvinte, candidatii cel mai bine plasati mai primesc o infuzie de voturi de la centru, care ii ajuta sa intre in Parlament.

» Este adevarat ca un candidat care a castigat mai multe voturi decat contracandidatul sau intr-un colegiu poate pierde alegerile?
Teoretic, da. Redistribuirea la nivel judetean se face in functie de numarul de voturi la nivel judetean. Cu alte cuvinte, daca candidatul A din colegiul Prahova D3 a castigat in colegiul sau 7.000 de voturi, dar mai putin de 50%±1 din voturi, iar contracandidatul B din acelasi colegiu a castigat 9.000 de voturi, tot mai putin de 50%±1, intra in Parlament candidatul A, cel cu 7.000 de voturi in cazul in care il ajuta mai mult voturile date partidului sau, la nivel judetean, dar si la nivel national.

» Un candidat care a obtinut 50%±1 din voturile in colegiul sau poate pierde alegerile?
Da. Dar numai daca partidul din care provine nu reuseste sa treaca pragul de 5% la nivel national ca sa intre in Parlament. Se considera ca intr-o astfel de situatie candidatul nu poate sustine singur pozitia unei formatiuni politice care nu este reprezentativa la nivel national.

» Daca intr-un colegiu nici un candidat nu obtine 50%±1 din voturi, are loc al doilea tur de scrutin?
Nu. Voturile obtinute se redistribuie la nivel judetean si apoi la nivel national. Votul uninominal in doua tururi era propunerea presedintelui Basescu la referendumul de anul trecut, referendum anulat din cauza prezentei scazute la vot, de numai 29%.

» Ce se intampla cu voturile albe, acele buletine de vot pe care alegatorul a refuzat sa puna stampila pentru ca nici un candidat si nici un partid nu l-a putut convinge sa ii dea votul?
Votul alb este una dintre noutatile scrutinului de la 30 noiembrie. El reprezinta echivalentul abtinerii de la votul parlamentar. Daca politicienii se pot abtine, trebuie sa se poata abtine si alegatorii. Comisiile de votare au obligatia sa contabilizeze separat voturile albe si sa nu le incurce cu voturile anulate. Introducerea votului alb a incercat sa inlature tocmai confuzia dintre cei care stiu perfect
cum sa voteze, dar sunt nemultumiti si cei care sunt neinformati sau neatenti cand voteaza, iar votul le este anulat.